De-a lungul existenței sale de până acum, revista CERTITUDINEA a făcut mai multe propuneri legislative, care au rămas fără ecou în mediul politic (Voi face, la un moment dat, o expunere succintă a acestor propuneri, poate cineva le va considera oportunități politice). În orice caz, insistent, consecvent și cu obstinație, proiectele legislative pe care le-am prezentat și susținut permanent în paginile revistei au fost LEGEA COJOCARU și „CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR”. Ambele au constituit încununarea operei de o viață a marelui economist român care a fost CONSTANTIN COJOCARU. Mai cred și acum că partidul care va adopta LEGEA COJOCARU va intra în Parlament, dacă nu este deja, sau la guvernare…

CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR avea la bază Teoria Statului Organic a lui Eminescu iar aceasta, la rândul ei, avea la bază Legea Pământului (Jus Valahicum) – acel sistem juridic cutumiar care a funcționat, din vremuri imemoriale până în secolul al XIX-lea, în toate teritoriile locuite de români (inclusiv în Polonia, în zona muntoasă locuită de gorali, de unde se trăgea și Papa Ioan Paul al II-lea). Constantin Cojocaru chiar și-a definit proiectul „Constituția Cetățenilor” ca fiind  „Doina lui Eminescu convertită în norme juridice și economice”.

Și iată că, în același spirit care l-a animat pe Constantin Cojocaru, Asociația „Societatea pentru Proiecte Morale Structurate Calitativ”, condusă de Costel Rusu, vine cu un proiect legislativ răsărit, parcă, din aceeași rădăcină: LEGEA PĂMÂNTULUI. Asemănător, pe fond, cu Constituția Cetățenilor, proiectul Legea Pământului pornește însă de la un aspect neobservat (sau omis) până acum în toate legislațiile statelor lumii, dar care era intrinsecă sistemului juridic cutumiar Legea Pământului. E vorba de o infracțiune gravă care e posibil să stea la baza tuturor celorlalte infracțiuni din Codul Penal și Codul civil: FRAUDA LEGISLATIVĂ.

Pentru a înțelege mai bine sensul și coerența proiectului Legea Pământului al lui Costel Rusu este nevoie să cunoaștem, în linii mari, ce a fost și cum a funcționat vechea Lege a Pământului (Jus Valahicum), din care s-au păstrat, chiar în legislația actuală, câteva elemente de drept cutumiar sau consuetudinar.

Revista CERTITUDINEA a prezentat, de altfel, în cadrul uni ciclu de articole semnate de Dan Toma Dulciu, toate elementele de bază ale vechii Legi a Pământului, din care reiau acum câteva elemente de cadru general.

Prin conceptul JUS VALAHICUM înţelegem sistemul de drept român prestatal, respectiv întregul sistem de cutume, datini şi tradiţii juridice, cu riturile juridice corespunzătoare, păstrate şi transmise din generaţie în generaţie, din timpuri imemoriale.

Având un cert suport mitologic, acest sistem de cutume, datini şi tradiţii juridice a fost considerat de către românii din afara ţării drept „lege sfântă”.

Dincolo de hotarele ţării, „legea pământului” era denumită exclusiv „Jus Valahicum” şi era aplicabilă doar membrilor comunităţilor valahe din enclavele locuite masiv de populaţia românească.

În enclavele etnice româneşti din străinătate, obiceiurile şi tradiţiile considerate ca făcând parte din JUS VALAHICUM, au fost respectate cu sfinţenie. De aceea, se poate afirma, fără a greşi, că JUS VALAHICUM a contribuit la menţinerea fiinţei naţionale româneşti.

În interior, prin LEGEA STRĂBUNĂ (Legea Ţării) se înţelege un sistem juridic comunitar sătesc, în care sunt incluse rânduielile juridice moştenite din generaţie în generaţie. Acest sistem conţine totalitatea relaţiilor sociale legate de proprietate, în general, dar mai ales de proprietatea funciară, în special, precum şi raporturile de muncă în sânul colectivităţii.

Cutuma juridică nu a putut fi ignorată nici de domnitorii timpurilor istorice și legiuitorii acelor vremuri (Divanul Domnesc, care era un fel de parlament unicameral), nici de legiuitorul român modern şi, acolo unde a fost posibil, cutuma a fost inclusă în textele de drept.

Deşi dreptul consuetudinar pare vetust, anacronic, conservator , legile noastre (Codul Civil, Codul de Procedură Civilă etc.) fac trimitere la tradiţii şi cutume locale.

Pe de altă parte, există ţări dezvoltate din punct de vedere al sistemului de drept, în care cutumele juridice sunt la mare preţ: de exemplu sistemul de drept anglo-saxon.

În continuă stare de transformare, statul a avut întotdeauna interesul să înlăture cutumele, normele dreptului obişnuielnic, iar pe altele să le transforme în propriul său interes.

In plan abstract, JUS VALAHICUM configurează concepţia filosofică a poporului român privind ideea de drept şi dreptate socială.

În ceea ce priveşte proprietatea funciară, datinile prescriu comportamentul omului faţă de pământ, menţinând nemodificate acele atitudini pozitive ale sătenilor faţă de ogoare, plaiuri, păşuni, păduri, drumuri de acces etc.

In sfera relaţiilor de muncă, LEGEA ȚĂRII prescrie norme privind desfăşurarea activităţii agrare, pastorale, forestiere sau raporturile de ierarhie prin muncă.

Printre alte tradiţii transmise în cadrul conceptului amintit, întâlnim o serie de prescripţii, fără corespondent, am putea spune, în alte legislaţii, sau chiar în legislaţia noastră modernă: legea ospitalităţii, legea omeniei, legea purităţii relaţiilor de familie etc.

Subliniem faptul că secuii , în îndelungata lor convieţuire cu românii, au preluat multe dintre întocmirile juridice caracteristice vechii civilizaţii româneşti: întâlnim la aceşti secui foruri de conducere şi judecată sătească, cum ar fi: judele sătesc, jurătorii, scaunul de judecată al satului, ca organ central al comunităţii. Acest for legislativ sătesc este, până la numite limite, un organ judecătoresc pacificator, care „sancţionează abaterile şi abuzurile, urmând forme procedurale tradiţionale“.

Așadar, noua Lege a Pământului are la bază vechiul sistem juridic cutumiar JUS VALAHICUM și este complementar proiectului legislative cetățenesc CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR. El este, în primul rând, un proiect legislative MORAL.

Miron Manega

De ce este necesară LEGEA PĂMÂNTULUI ?

Partidele politice sunt somate să se pronunțe asupra transferului către popor a puterii politice  efective,  pe  care  poporul  să  o  poată  exercita  permanent.

În 2024 se vor desfășura, pentru prima dată în același an, în România, alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. Aceste alegeri sunt primele alegeri de după 1989 în care Asociația „Societatea pentru Proiecte Morale Structurate Calitativ” se implică cu scopul de a determina corectarea în Constituție a articolelor prin care poporul a fost deposedat de dreptul de a-și exercita și postelectoral suveranitatea națională prin vot suveran de retragere a legitimității reprezentanților în care nu mai are încredere.

 Motivația implicării a fost dată de faptul că și actuala putere politico-economică a ajuns în timpul ultimei legislaturi la acel moment în care a abuzat, dincolo de limite, de cetățenii români atât colectiv, la nivel național, cât și individual, la nivel organizațional.

 Atât timp cât există și este recunoscută Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât România este (considerată) un stat de drept, democratic și suveranitatea națională aparține poporului român, suntem îndreptățiți să ajutăm cetățenii români să recunoască imediat partidele politice care urmăresc propriul lor bine, nicidecum binele poporului. 

Pentru a putea scrie aceste câteva rânduri, a fost discutat cu mii de persoane, timp de mai bine de 15 ani, un proiect moral focalizat pe curățarea originii puterii, capabil să spulbere sistemul injust care a fost construit prin fraudă și abuz de putere în România postdecembristă.

Acest proiect pleacă de la premisa de neocolit  că, în orice societate – care își propune  să fie viabilă pentru ansamblul membrilor săi – sistemul politic, responsabil de asigurarea și funcționarea drepturilor și obligațiilor cetățenești, este absolut obligatoriu să fie compatibil cu sistemul economic, responsabil de asigurarea și funcționarea condițiilor datorită cărora drepturile și obligațiile cetățenești pot lua naștere și pot ființa. Ceea ce înseamnă că fundamentele formării celor două sisteme, precum și mecanismele lor de funcționare trebuie să fie compatibile. Condiție OBLIGATORIE care, în cazul societății în care trăim, NU este însă îndeplinită deoarece:

– în actualul sistem economic, deținătorul capitalului, capitalistul, cel care ar trebui să fie și ESTE proprietarul, depozitarul activelor/mijloacelor de producție poate interveni oricând în activitatea celor pe care îi plătește ca angajați ai săi.  Iar atunci când aceștia nu își fac treaba, pentru a corecta prompt deficiențele care îi aduc prejudicii, îi poate îndepărta imediat pe cei vinovați de producerea lor.

– în actualul sistem politic – în care suveranitatea națională este echivalentul capitalului – , deținătorul suveranității, poporul, cel care ar trebui să fie, dar NU ESTE, proprietarul, depozitarul mijloacelor de acțiune politică, NU poate interveni în activitatea aleșilor în funcții/demnități publice. Deși îi plătește (prin intermediul statului) ca angajați ai săi. Atunci când aceștia nu își fac treaba, poporul nu poate corecta prompt deficiențele care îi aduc prejudicii și nu-i poate îndepărta pe cei vinovați de producerea lor. În actualul sistem politic, poporul este obligat să aștepte un număr de ani, echivalentul unui ciclu electoral de 4-5 ani, pentru a putea (eventual) corecta deficiențele care îi aduc prejudicii și a-i îndepărta pe cei vinovați de producerea lor. În acest fel, în mod incorect, poporul a fost și este eliminat de la participarea reală la procesul de preluare și menținere a puterii politice în stat. Scandalul monstruos al „azilelor groazei” este cea mai recentă dovadă irefutabilă că poporul este – în actualul sistem politic care îl ține captiv – nepunticios în a alunga de la putere un guvern vinovat, în totalitate, de genocid.

 Ca urmare a celor mai sus menționate, a fost activat, în august 2021, proiectul moral, convertit, cu ajutorul unui prim Comitet de Inițiativă, într-o inițiativă legislativă cetățenească. Prin această inițiativă a fost identificată, într-o secvență de șapte articole din Constituție (2-1-80-90-36-72-84), frauda legislativă referitoare la preluarea și menținerea puterii în stat. Am definit frauda legislativă ca fiind actul legal emis prin folosirea puterii legislative  de către reprezentanți aleși, act care constituie o înșelăciune pentru a obține câștiguri personale pe seama încălcării drepturilor poporului, deținător al suveranității naționale. Metodologia folosită pentru depistarea și denunțarea fraudei a fost cea din domeniul sistemelor de management, promovată global prin standardele publicate de ISO (Organizația Internațională de Standardizare). Au fost invalidate astfel teoriile juridice și politice legate de distorsionarea reprezentativității, teorii prin care, de peste 230 de ani, s-a preluat puterea în diferite state și în diferite epoci, prejudiciind drepturile și libertățile a miliarde de oameni. Rezultatele și concluziile cercetării noastre au fost convertite într-un proiect de lege constituțională pe care o vom numi în continuare  Legea Pământului.

 Deoarece noi suntem oameni obișnuiți, „simpli cetățeni”, am convertit în continuare proiectul moral într-o petiție adresată instituției Avocatului Poporului, solicitându-i să facă, în numele poporului, demersuri la nivel național și internațional pentru eliminarea acestei fraude, netrecute în Codul Penal. Am descris în această petiție forma de sistem social antidemocratică, care a fost proiectată și implementată în România în locul democrației.

 De asemenea, a fost adresată o solicitare oficială către Asociația Română de Standardizare (ASRO) pentru a confirma că suntem îndreptățiți să utilizăm cunoașterea existentă în standardele de sistem de management, în scopul corectării erorilor și omisiunilor existente din Constituție, în baza cărora se preia și se menține injust puterea în stat.

Faptul că toate aceste demersuri au fost respinse prin bariera instituțională (cu excepția parțială a demersului către ASRO), precum și eșecul electoral anterior sistematic al partidelor neparlamentare de a ajunge în Parlament și a opri abuzurile asupra poporului român – eșec care  durează de 33 de ani – au condus la următoarele două concluzii:

– Mecanismele legale parcurse, deși „legale”, au fost special proiectate pentru ca poporul să nu se poată elibera niciodată pe aceste căi de frauda amintită și de abuzarea sa prin încălcarea drepturilor și libertăților sale.

– Eșecurile electorale s-au datorat faptului că aceste formațiuni politice nu au înțeles (sau, poate, nu au vrut să înțeleagă) frauda legislativă privind preluarea și menținerea puterii în stat, prin care poporul a fost deposedat de drepturile sale și nici nu și-au propus să militeze pentru acordarea de putere permanentă poporului, singurul îndreptățit să țină sub control  reprezentanții.

Din această experiență, cu grave carențe la capitolul democrație, a rezultat că, totuși, confruntarea electorală este singura cale nonviolentă rămasă posibilă pentru a elimina respectivele fraude și a transforma poporul în jucător activ cu putere permanentă asupra acordării și retragerii legitimității reprezentanților. Datorită acestui motiv, pentru ca poporul să cunoască și să poată reacționa față de intențiile și acțiunile partidelor politice neparlamentare sau parlamentare aflate, sau nu, în opoziție, le adresăm tuturor acestora întrebarea de mai jos, pe care  o vom repeta cu insistență pe tot parcursul anilor 2023 și 2024. Și dacă va fi nevoie și după .

Asociația „Societatea pentru Proiecte

Morale Structurate Calitativ”

Președinte COSTEL RUSU