DIN SUMAR
● MIHAI EMINESCU. De două mii de ani biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea după care se creşte omenirea
● IOAN IANOLIDE. Întoarcerea la Hristos. Teologie în zeghe: Valeriu Gafencu și Richard Wurmbrandt în închisoarea de la Tîrgu Ocna Mare
● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”
● MAGDA URSACHE. „Legionarii sângeroși” între ura de rasă și ura de clasă
● MIRON MANEGA. Sonet electoral
● DAN PURIC. Trezește-te, popor român!
● CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Piatra Rotării
● DUMITRU IONCICĂ. Locuitorii din Carpați, strămoșii arienilor din India (III). Constituirea castelor
● MIHAI TÎRNOVEANU. Biruința Crucii de la Valea Uzului
● CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Pietrele Mirăului
● VASILICĂ MILITARU. Militarizarea „Grădinii Maicii Domnului“
● COMUNICATELE GRUPULUI PENTRU ROMÂNIA:
– Comunicatul Nr. 12 privind unificarea mișcării suveraniste
– Comunicatul nr. 13. Poziția GPR față de încălcarea de către Juriul de Onoare al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a dreptului la liberă exprimare al jurnaliștilor
– Comunicatul nr. 14. privind rolul nefast al SRI în viața social-politică a României euro-atlantice
● Declarația de Principii a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
● MIRON MANEGA. „Cazul Manega”, sau „cazul UZPR”?
● CRISTIAN FLORIN PASCU. „DORUL” din inima Manhattan-ului
● NICHIFOR CRAINIC. Biserica noastră ortodoxă e plugarul care și-a lăsat moșia pârloagă
● NICHIFOR CRAINIC. Noaptea Învierii
● Dr. Ing. Fiz. DUMITRU GRIGORE. O cercetare cu miză SF: INDICELE DE TRANSCENDENŢĂ
● NICOLAE STEINHARDT. Un evreu printre legionari
● ALINA A. ROTARU. Lumină de la cruce
● DENIS BUICAN PELIGRAD. Viață sfârtecată între Răsărit și Apus. Dreptate vinovaților și nevinovaților
● ION VĂDUVA. Braconierii Puterii fac indigestie la nemulțumirile populației…
● DANIELA GÎFU. În umbra Varanului…
● ION I. BRĂTIANU. Imoralitatea şi corupţia sunt alimentate şi stimulate cu bună ştiinţă
● CONSTANTIN BEJENARU-BECO. Reînviere
● VICTOR M. IONESCU. Săptămâna Patimilor și Învierea Mântuitorului Hristos
● Prof. Dr. PETER KOPECKY. Cum au eliberat românii o treime din Slovacia (II)
● NAGY ATTILA-MIHAI. Meditațiile unui secui. Fariseismul tehnologic și morala
● NAGY ATTILA-MIHAI. Meditațiile unui secui. Scroafa capitalistului ucide scroafa țăranului
● RADU TUDOR IONCICĂ (1981-2022). Rolul și perspectivele României în zona Mării Negre, în 2010
● TITI CIOBANU. Nu vi se face lehamite…?
● DAN DIACONU. Blinken în China: Veni, Vidi, Canci!
● Au apărut moneda și bancnota BRICS
● PHILIP M. GIRALDI. Israel versus Iran și bâlbâielile Casei Albe
● UZPR nu este un culcuș, e o baricadă! – Scrisoare imaginară a lui Doru Dinu Glăvan către membrii Uniunii
„Grădina Maicii Domnului“ nu e chiar întreaga Românie, cu bazele ei militare străine şi colcăială de păcătoşi urâtori de adevăr, căci adevărata poveste a acestei noi Grădini se referă la vetrele de sihăstrie nemţene, din Moldova, ca fiind şi ele Gradina Maicii Domnului, şi nu doar Athosul din Grecia.
Astfel, la anul 1476, «văzându-și liniștea tulburată de desele năvăliri ale hoardelor păgâne și rămași fără biserică, monahii sihaștri în frunte cu starețul, cuviosul Iosif [de la Mănăstirea Bistrița], au hotărât să plece la Sfântul Munte Athos („Grădina Maicii Domnului“). Dar, în drumul lor au fost opriți de arătarea în chip minunat a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu dintr-un trunchi de stejar. Maica Domnului le-a spus să nu plece, fiindcă și „aici e grădina mea“. Cuvioșii părinți au dat ascultare poruncii și n-au mai plecat la Athos. În stejarul unde s-a săvârșit minunea, Cuviosul Iosif a așezat o icoană a Maicii Domnului, iar locul se numește până în zilele noastre „La Sfânta Iconiță“.
Auzind de acest miracol, Ștefan cel Mare și Sfânt a ridicat temelia unei biserici din piatră pe locul vechii biserici din lemn arse care avea hramul „Buna Vestire“. Construcția bisericii a fost continuată de domnitorul Bogdan al III-lea voievodul Moldovei.
Povestea apariţiei Fecioarei Maria într-un stejar de la Bisericani este consemnată în tradiţia locală şi pe o frescă din paraclisul ridicat deasupra locului.»
(Din legenda ridicării Mănăstirii Bisericani şi a Vedeniei Maicii Domnului, care s-a ivit ca o apariţie „de fulger“, de lumină, ceea ce s-a mai consemnat şi în alte părţi ale lumii, precum în Egipt, în 1968, la Zeitun, fiind văzută de o mare mulţime de egipteni şi străini, atât creştini, cât şi musulmani.)
Dezinformează Patriarhul Daniel?
Povestea din secolul al XV lea fost propagată de PF Daniel. El a completat că Maica Domnului le-ar fi spus călugărilor “Nu mai mergeţi la Muntele Athos, pentru că şi aici este grădina mea. Şi de-atunci s-a spus că şi România este Grădina Maicii Domnului”, a spus patriarhul.
https://www.agerpres.ro/culte/2018/08/15/patriarhul-daniel-romania-a-fost-numita-gradina-maicii-domnului-inca-din-secolul-al-xv-lea–161233
Bătălii sângeroase din Grădina Maicii Domnului în secolul al XV lea:
1410, 15 iulie – Bătălia de la Grunwald – Alexandru cel Bun, ca vasal al lui Vladislav al II-lea al Poloniei, îi acordă sprijin în Războiul Polono-Lituaniano-Teutonic. La lupte participă și valahi și moldoveni. Victorie decisivă a polono-lituanienilor.
1410, 26 iulie – 19 septembrie – Bătălia de la Marienburg din 1410, moldovenii participă alături de polonezi la asediul fortăreții teutone.
1420 – primele confruntări dintre Moldova și Imperiul Otoman. Turcii au asediat Chilia și Cetatea Albă, dar Alexandru cel Bun a reușit să le apere.
1422, iulie-septembrie – Bătălia de la Marienburg din 1422, moldovenii înving trupe ale cavalerilor teutoni lângă Marienburg, în Prusia
1435 – Bătălia de la Podraga, luptă nedecisivă între Iliaș I al Moldovei și fratele său Ștefan al II-lea al Moldovei
1451 – 1457 – mai multe lupte pentru tron ale lui Petru Aron
1457:
12 aprilie – Bătălia de la Doljești
14 aprilie – Bătălia de la Orbic
1462, 22 iunie – primul asediu al Chiliei apărată de o garnizoană ungară, prima luptă (din două) pierdută a lui Ștefan cel Mare (potrivit tradiției)
1465, 23-25 ianuarie – al doilea asediu al Chiliei, Ștefan cel Mare cucerește cetatea Chiliei.
1467, 14-15 decembrie – Bătălia de la Baia, oastea Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare, înfrânge oastea Regatului Ungariei, condusă de Matia Corvinul, care se retrage
1469 sau 1470, 20 august – Bătălia de la Lipnic, oastea moldovenească, condusă de Ștefan cel Mare, a învins tătarii Hoardei de Aur
1471 – Bătălia de la Soci, oastea Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare, înfrânge oastea munteană condusă de Radu cel Frumos
1473:
18-20 noiembrie 1473 – Bătălia de la pârâul Vodna, Ștefan cel Mare, înfrânge oastea munteană condusă de Radu cel Frumos
24 noiembrie – Asediul cetății Dâmbovița, Ștefan cel Mare înfrânge o garnizoană munteană
28 noiembrie – Ștefan cel Mare înfrânge o armată otomană
1475, 10 ianuarie – Bătălia de la Vaslui, armatele aliate creștine moldo-maghiaro-polone sub comanda lui Ștefan cel Mare înfrâng oastea otomano-munteană sub conducerea lui Suleiman Pașa (și Laiotă Basarab)
1476:
26 iulie – Bătălia de la Valea Albă, victorie (pirică) a otomanilor împotriva lui Ștefan cel Mare
16 noiembrie – Asediul Bucureștiului
Asediul Cetății Neamțului de către Mahomed al II-lea care se retrage din fața tunurilor cetății
1477, noiembrie – Ștefan cel Mare înfrânge oastea munteană condusă de Laiotă Basarab
1480, 1 iunie – Ștefan cel Mare înfrânge oastea munteană condusă de Basarab cel Tânăr
1481, 8 iulie – Bătălia de la Râmnic, Ștefan cel Mare înfrânge oastea condusă de Basarab cel Tânăr, domnul Munteniei, susținută de armata otomană condusă de Ali-beg și Skender-beg
1482, 10 martie – Asediul cetății Crăciuna Ștefan cel Mare înfrânge garnizoana munteană
1484 – Asediul turcesc al Chiliei, cetatea este recuperată de turci din mâinile moldovenilor
1485 – Bătălia de la Cătlăbuga, Moldovenii conduși de Ștefan cel Mare înfrâng o oaste otomană
1486, 6 martie – Bătălia de la Șcheia, Moldovenii conduși de Ștefan cel Mare înfrâng o oaste otomană condusă de Bali-beg Malcoci Oglu, pașă de Silistra
1497, 26 octombrie – Bătălia de la Codrii Cosminului, Ștefan cel Mare îl înfrânge pe regele Ioan I Albert al Uniunii Polono-Lituaniene
1498: iunie sau iulie – Ștefan cel Mare asediază și înfrânge garnizoanele din 3 cetăți poloneze :
Asediul cetății Trembowla
Asediul cetății Buczacz
Asediul cetății Podhajce
Se vede clar că legenda privind România ca „Grădina Maicii Domnului“ nu a fost „propagată“ de părintele patriarh Daniel, ci acesta doar a lămurit în august 2018 (după cum se redă în comunicatul Agerpres citat) de unde vine ea, legenda, astfel încât a ajuns să fie pomenită şi de Papa Ioan Paul al II-lea în vizita sa în România din mai 1999.
Eu, de exemplu, am aflat prima dată de această legendă în 1990, în redacţia revistei Arhetip-Atelier Spiritual, fără să fie „propagată“ de părintele Daniel Ciobotea.
În ceea ce priveşte răul, acesta vrea într-adevăr să ia cu asalt şi raiul, în timp ce fiecare suflet găseşte şi vede mai degrabă ceea ce se potriveşte cu ceea ce e acolo de unde vine el şi pe potriva tatălui său, iar fariseii şi cărturari au un anume tată, mai întunecat şi diferit de cel al creştinilor!
Cumpără Certitudinea nr.161 și citește articolul care a incitat deja din titlu.
CDN = Creștin De Nevoie?
Revista Arhetip Spiritual, propaga practicile yoga – periculoasă pentru Ortodoxie. „Yoga nu este un exercițiu, ci un act de închinare”. Conferință despre tendințe periculoase în Grecia.
https://basilica.ro/yoga-nu-este-un-exercitiu-ci-un-act-de-inchinare-conferinta-despre-tendinte-periculoase-in-grecia/
După cum explică sinodul Bisericii Greciei, posturile adoptate de persoanele care practică yoga au fost create ca gesturi de venerare a zeităților din Panteonul Hindus și sunt considerate a fi daruri către acestea.
Faptul că yoga este o practică de provenienţă orientală definitorie pentru hinduism şi sectele derivate din acesta precizează și profesorul român de Misiologie Pr. David Pestroiu.
„Pentru un creştin ortodox, yoga rămâne o simplă formă de manifestare a religiozităţii respective, care trebuie privită cu toleranţa specific creştină, atâta vreme cât se manifestă în arealul etnocultural în care s-a dezvoltat religia în cauză”, explică profesorul Facultății de Teologie din București.