Autor: IOAN ROȘCA

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 143

Cântarea aservirii României

            Segmentele precedente au arătat procesul de subjugare care a avut loc în România după 1989. În acest context  trebuie judecate manifestările filosemite repertoriate mai jos. Capitolele precedente din acest segment, construite doar din extrase din „Realitatea evreiască”, reflectă pierderea autonomiei, prin aservirea uzurpatorilor statului şi tehnicile de penetrare în oul diplomaţiei colonizate, clocit la Lauder Reut.

            Lauda cotropitorilor de azi şi de ieri, chiar sinceră,  este deci scandaloasă- pentru suveranişti. 

            E dreptul fiecăruia să adere la ce ideologie /tabără vrea, să se orienteze (pragmatic) , raliindu-se cauzei mondialismului (universalist sau mozaic) – din convingere sau interes. Descurcare ce devine contagioasă,  cînd destrămarea naţiunii pare aproape de victorie.  Dar cine se manifestă deşănţat, participînd la sindrofii sfidătoare, în timp ce ţara e distrusă de „partenerii strategici”, să nu se mire că e considerat trădător – de cei care ar fi dorit o Românie liberă.  

6.4c. Cronica osanalelor filosemite

Voi folosi consemnările decorărilor rituale a prietenilor evreilor sau manifestărilor strident slugarnice – din „Realitatea evreiască” – pentru a marca un răboj al valului de colaboraţionism obscen, care înveleşte în straiele umanismului cosmopolit abandonarea prezumabil interesată a cauzei româneşti. Pragmaticii ar spune că nu trebuie dată mare importanţă acestor gudurări şi osanale, prin care înţeleg unii să cerşească/primească o pîine mai dulce de la puternicii vremii; şi că agenţii discreţi ai intereselor Fanarului americanoid sau cazar sunt mai nocivi decît cei vocali (care-şi exhibă indecent supunerea) – sau ca slugoii trataţi/trădaţi de premierile pentru bună purtare. Dar putem estima efectul demoralizant, intimidant, paralizant, al acestui lanţ de răsplătiri, închinări şi pupături obscene în funduri aşezate peste noi? Sau al unor acţiuni devastatoare, de la înstrăinarea arhivelor întru utilizare contra intereselor noastre la rescrierea manualelor de istorie în registru anti-românesc (cu ascunderea faptului că înaintaşii noştri s-au confruntat două secole cu o cotropire)?

            Tema răspunderii „vectorilor de opinie” pentru castrarea spirituală a unui popor este delicată, dar potenţial tăioasă. Din moment ce ziariştii „antisemiţi”/„fascişti” ai regimului pre-comunist au fost condamnaţi la moarte sau la 20 de ani de temniţă exterminantă… de cei sosiţi/reveniţi pe tancurile armatei roşii… la ce ar trebui să se aştepte intoxicatorii culturali înregistraţi în cartea de aur a servirii (chiar de către beneficiarii lor), în cazul unei schimbări de regim, care ar răsturna semnul/sensul de pe nota de plată a servicilor prestate? Cum tratăm azi pe cei afirmaţi după 1944, ca  mari prieteni ai URSS? Cum am tratat din 1990 pe Tovarăşi? Cine ştie ce ne mai rezervă istoria, cum va fi evaluată retroactiv lista suţinătorilor postdecembrişti ai evreilor invadatori….

            Probabil că respectivii nu au de ce se teme (neuitînd că nici colaboraţioniştii din 1917/18 sau de după 1944 n-au păţit nimic) avînd deja pregătit (prin Canare, Caraibe) un „exit” (la o adică) – în această lume fără frontiere. Dar, oricum, ar fi păcat să nu-i reperăm, măcar ca să înţelegem de ce nu pot fi scoşi unii tovarăşi de… „drum prin tranziţie”, din panteonul uzurpat al culturii.

            În lipsa spaţiului , am preferat completarea listei de decorări pentru servicii prieteneşti sau de iţiri reprobabile a „şabăsgoimilor” (neglijînd propaganda evreilor români, semnalaţi în altă parte, de la care nu mai avem ce altceva aştepta) în locul unei mai largi citări a perlelor, emise la adăpostul anomiei oculte, de nişte intelectuali ce-şi parazitează concetăţenii, plătindu-le hrana cu toxine spirituale.

REALITATEA EVREIASCĂ Nr. 334-335, 1-28 februarie 2010. […] Am stat de vorbă cu prof. univ. dr. Alexandru Platon, într-o pauză a Colocviului Internaţional „90 de ani de la emanciparea evreilor din România . Decan al Facultăţii de Istorie din Iaşi, domnia sa predă cursuri la Centrul de istorie a evreilor şi iudaistică de pe lângă Universitatea ieşeană […]. Multe colocvii ale Centrului din Iaşi au fost organizate în parteneriat cu I.N.S.H.R. din Bucureşti, mi-a declarat interlocutorul. Centrul are şi un program de masterat în istorie a evreilor şi iudaistică […].

Nr. 338-339, 1-30 aprilie 2010.Profesorul George Mircea Botescu – distins cu Medalia „Prieten al Evreilor […], medaliatul a subliniat că l-a marcat întâlnirea cu comunitatea evreiască […]. El a menţionat că a participat indirect la Comisia „Wiesel, precum şi la crearea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România şi şi-a exprimat regretul pentru impactul modest al Raportului Comisiei Wiesel asupra societăţii civile din România. Manifestările antisemite, a mai spus dr. Botescu, nu trebuie neglijate, deoarece, alături de fundamentalismul islamic, reprezintă o ameninţare la securitatea statului român.

Nr. 344-345, 1-31 iulie 2010. Decernarea brevetului şi medaliei de Membru de Onoare „Prieten al Comunităţii Evreieşti din România  primarului din Sibiu, Klaus Johannis […], pentru ajutorul primit din partea primarului Klaus Johannis, în 2007, an în care Sibiul a fost capitală culturală europeană, în şirul evenimentelor de atunci înscriindu-se şi Festivalul „Euroiudaica. „Au venit fonduri de la Ministerul Culturii, dar Sinagoga necesita o curăţenie pentru care nu mai aveam posibilităţi de plată , a rememorat vorbitorul. „Atunci m-am dus la Primărie, acolo unde ştiam că pot primi ajutor. A doua zi, domnul Klaus Johannis a vizitat Sinagoga şi a zis: Se face![…].

Nr. 348-349 (1148-1149), 1-31 octombrie 2010. În cadrul unei festivităţi desfăşurate pe 13 octombrie a.c. la Centrul Naţional de artă „Tinerimea română, preşedintele Traian Băsescu, M.S. Regele Mihai I şi foştii preşedinţi ai României Ion Iliescu şi Emil Constantinescu – au primit Medalia „Dr. Alexandru Şafran  a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România […].

Nr. 350-35, 11-30 noiembrie 2010. Deşi tema prelegerii susţinute de acad. Răzvan Theodorescu la întrunirea B’nai B’rith din 29 octombrie a.c., la sediul JCC, era „Originile modernităţii europene, subtitlul ei a răspuns mai exact conţinutului: Contribuţia elementului economic şi spiritual evreiesc la dezvoltarea ţărilor europene. A fost o oră de delectare spirituală […]. A fost încă un prilej de a constata că, până în 1940-1941, lumea evreiască a adus prosperitate României […].

Nr. 356-357, 1-28 februarie 2011. O lansare – dezbatere la Centrul Comunitar Evreiesc Mihail Ionescu, directorul Institutului „Elie Wiesel […] a recomandat o cercetare mai aprofundată a contribuţiei evreilor români la mişcarea ideilor internaţionale […]. Ing. Iancu Ţucărman s-a referit la rolul societăţii civile, apreciind revista „22”,  care publică puncte de vedere în favoarea evreilor şi legate de Holocaust.

Nr. 362-363, 1-31 mai 2011. Ceremonie de înmânare a Medaliei F.C.E.R. „Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România […]. „Printre cei cărora le-am înmânat-o se află Majestatea Sa Regele Mihai I, preşedintele în funcţiune al României, Traian Băsescu, foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu […]. Dintre laureaţi au făcut parte fostul prim ministru Călin Popescu Tăriceanu […]. În mesajul laureatului Mircea Geoană, preşedintele Senatului[…]. Au mulţumit pentru distincţia acordată Ştefan Ioniţă şi Florinel Irinel Frunză, director şi, respectiv, şef serviciu la Secretariatul de Stat pentru Culte, amb. Mihnea Constantinescu, Radu Negrei, consilier la Primăria Municipiului Bucureşti […], foşti ambasadori ai României în Israel, Radu Homescu şi Valeriu Georgescu […]. Au adus mulţumiri pentru onoarea făcută secretarul de stat al DRI, Markó Attila, şi Consilierul prezidenţial Peter Eckstein Kovacs […]. Au fost distinşi gen(r.) Mihail Ionescu, directorul general al Institutului pentru Studii politice […]. Un alt medaliat a fost prof. univ. George Voicu, de la SNSP. La rândul său, prof. univ. Vasile Morar, Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, a declarat că este mândru […]. Au mulţumit pentru medalii […] Geo Şerban, „truditor pe tărâmul operei lui Mihail Sebastian […]. Au fost distinşi: Maria Ţoghină şi Doru Ionescu, Radiodifuziunea Română, publicista Carmen Dimitriu, Ion Bâtu, redactor-şef la Emisiunile pentru Minorităţi de la TVR, Carmen Ştefănescu, jurnalist TVR, Ioana Niţescu, jurnalist Radio România Internaţional […].

Nr. 380-381, 1-31 martie 2012. Stelian Tănase, laureat al Medaliei de Onoare „Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România […] a răspuns, întotdeauna, „prezent solicitărilor F.C.E.R. de a exprima punctul de vedere cu privire la evenimente care au marcat istoria comunităţii evreieşti din România, cu precădere, în anii Holocaustului […]. Laureatul a evocat emisiunea despre Holocaust  în România realizată de el, în primii ani de după 1990,  faptul că „lumea a fost şocată, pentru că lumea nu ştia[…]. Domnia sa a folosit prilejul pentru a-şi exprima regretul că, în momentele de tranziţie de după 1990, în România nu mai era o comunitate evreiască numeroasă, cum a fost în perioada interbelică, pentru că experienţa evreilor, în comerţ mai ales, ar fi fost foarte utilă.

Nr. 400-401, 1-28 februarie 2013. Prof. dr. Andrei Pleşu: „Un creştin nu poate fi antisemit[…]. autor al unei cărţi recent apărute, „Pildele lui Iisus, a pus accentul pe originea iudaică a creştinismului, pe frecventele referiri la Vechiul Testament în Evanghelii […]. Prof. dr. Adrian Cioroianu a abordat tematici deopotrivă interesante, dar şi controversate, cu referiri la politica anilor ’20-’30-’40 […].

Nr. 416-417, 1-30 noiembrie 2013. […] Workshop-ul „Discriminare şi antisemitism, stereotipuri şi prejudecăţi, organizat de Institutul „Elie Wiesel[…]. În prelegerea „Extrema dreaptă în România. Dimensiunea antisemită, Alexandru Climescu (Institutul „Elie Wiesel) a analizat rezultatele obţinute după ce a urmărit, timp de trei luni, anumite site-uri online ale unor grupări extremiste care promovează antisemitismul […]. Ana Bărbulescu, din partea Institutului „Elie Wiesel, a prezentat rezultatele unui studiu intitulat „Rasism, naţionalism, antisemitism?[…]. Simpozionul a fost prefaţat de un cuvânt de salut rostit de Ion Iliescu […]. Vorbitorul a arătat că asumarea acestuia a fost pregătită de toate evoluţiile societăţii româneşti, angajată în strădaniile de integrare euro-atlantică şi europeană […]. În intervenţia sa, intitulată „Identitatea evreiască în România, Daniel Barbu, ministrul Culturii, a scos în evidenţă excelenţa evreilor în cele mai diverse domenii – artă, ştiinţă, economie şi chiar în armată […]. Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, în prelegerea „Toleranţă şi multiculturalism, a susţinut ideea combaterii urii colective […]. „Academicieni evrei în România  a constituit subiectul expunerii prezentate de prof. univ. dr. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române […]. În alocuţiunea intitulată „O educaţie pentru toţi cetăţenii României în spiritul înţelegerii lecţiilor istoriei, Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare, s-a referit la importanţa cooperării în domeniul educaţional şi ştiinţific dintre România şi Israel […]. Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, a abordat probleme privind identitatea şi alteritatea […]. O sinteză despre prezenţa evreilor în armata română, realizată de gral. lt. Theodor Frunzetti, rector al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I, a fost de natură să contracareze calomniile puse în circulaţie de antisemiţi despre lipsa de loialitate şi de curaj a evreilor. Au fost menţionate: participarea la războiul de independenţă din 1877 […], înrolarea masivă a evreilor din România în primul război mondial […]. În timpul dictaturii lui Ion Antonescu, populaţia evreiască a fost obligată să plătească taxe militare, să facă muncă obligatorie. În pogromuri, deportări în Transnistria au fost asasinaţi circa 350.000 de evrei români. Au fost evrei români care au luptat împotriva fascismului în războiul civil din Spania. După întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste, evreii au luptat în armata română […]. Prof. univ. dr. Emilian Dobrescu a vorbit despre proiectul său de a scrie o lucrare privind contribuţia minorităţilor, inclusiv a evreilor, la dezvoltarea economică a României […]. Prof. univ. (gen.r.) dr. Mihail Ionescu a prezentat ideile unui îndrăzneţ proiect de cercetare, intitulat „Evrei în armata română […]. Dr. Adrian Cioflâncă, cercetător la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a vorbit despre „istoria fascinantă a Iaşiului, cu o populaţie evreiască atestată din Evul Mediu […].

 Nr. 424-425, 1-31 martie 2014. Înalte distincţii pentru A. Vainer şi M. Kantor […]. În alocuţiunea sa, preşedintele României s-a arătat onorat şi bucuros să înmâneze decoraţiile pentru că „a venit vremea când acest lucru este posibil […]. Victor Ponta: „Atunci când vom considera că răul este banal, înseamnă că îl vom repeta” […]. Valeriu Zgonea: „Comunitatea evreiască a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea României” […]. Victor Opaschi: „Remarcabilă preocupare a F.C.E.R. pentru conservarea patrimoniului […]”. El a evidenţiat rolul primului preşedinte ales democratic din perioada post-decembrist în recunoaşterea Holocaustului în România […].

Nr. 438-439, 1-30 noiembrie 2014. Primarul Aurel Simionescu a amintit de proiectul amplasării, în viitor, a unui bust al lui Mihail Sebastian în centrul oraşului […].

Nr. 450-451, 1-31 mai 2015. Spiritualitatea creştină ortodoxă „a păstrat Decalogul ca îndreptar pentru viaţa omului în societate în vederea mântuirii, a spus Preafericitul Daniel […]. Preşedintele României a mulţumit pentru invitaţia de a participa la sărbătoarea de Şavuot […]. Premierul Victor Ponta a subliniat că prezenţa la Templul Coral a celor mai înalţi reprezentanţi ai statului român şi ai cultelor religioase reflectă faptul că „societatea românească de azi recunoaşte rolul fundamental al comunităţii evreieşti în construirea României […]. Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale a României, s-a referit la actualitatea Decalogului […].

Deputatul Liviu Dragnea a caracterizat Templul Coral din Bucureşti drept o „instituţie spirituală fundamentală […].   

Nr. 460-461, 1-30 noiembrie 2015. Marţi, 27 octombrie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a primit Medalia „Prieten al Comunităţii Evreieşti din România. […] Aurel Vainer a relatat despre o întrevedere avută cu Călin Popescu-Tăriceanu în calitate de prim-ministru, în anul 2008,când s-a decis constituirea unui grup de lucru care să pregătească un program special pentru refacerea patrimoniului evreiesc din România […].

Nr. 462-463, 1-31 decembrie 2015 […]. Moshe Carmilly. Institutul de Iudaistică şi Istorie Evreiască ce-i poartă numele şi-a propus să introducă studiile iudaice în cadrul academic românesc. Moshe Carmilly a fost ajutat de regretatul profesor universitar Pompiliu Teodor şi de alte cadre didactice de la Universitatea „Babeş-Bolyai, printre care fostul rector, profesorul Andrei Marga […].

Nr. 464-465, 1-31 ianuarie 2016. Petru Gabriel Vlase, deputat, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a NATO, preşedinte al Grupului Parlamentar de Prietenie România- Israel, a primit Medalia de Onoare „Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România. Distincţia a mai fost acordată deputatului Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, precum şi deputatului Angel Tâlvăr. Prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, a fost de asemenea distins […]. Ovidiu Miculescu, preşedinte director general al instituţiei a declarat: „Radio România difuzează emisiuni pentru 15 minorităţi care trăiesc în ţara noastră, iar între ele, minoritatea evreiască ocupă un loc special […]. De la SRR, au mai primit aceeaşi medalie şi jurnaliştii Carol Mălinescu, Valeriu Dăescu, Remus Rădulescu, Angela Cerven şi Cristina Toma. Prof. univ. dr. Titus Vîjeu, scriitorul şi jurnalistul Stelian Tănase şi inspectorul şef al jandarmeriei Botoşani, col. Constantin Moroşanu, au fost distinşi cu prestigioasa medalie. Prof. univ. dr. Iosif Urs, preşedintele Consiliului de Administraţie al Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti, şi prof. univ. dr. Sorin Ivan, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Politice şi Umaniste a Universităţii „Titu Maiorescu[…].

Nr. 470-471, 1-30 aprilie 2016. Membrii B’nai B’rith au avut prilejul să-l asculte pe dr. Cristi Danileţ, judecător, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, şi să afle „din prima mână[…] dificultăţile legate de legea restituirii, atitudinea faţă de Legea 217/2015 […].

Nr. 472-473, 1-31 mai 2016. […]Reproducem, în cele ce urmează, dezbaterea din emisiunea Jocuri de putere […].Încă de la început, emisiunea a prezentat un grafic al partidelor extremiste de pe harta Europei, care au câştigat teren în ultima vreme, grafic pe care domnul Cristian Diaconescu l-a comentat […]. Ar mai fi foarte multe lucruri de spus, tocmai pentru a arăta că xenofobia afişată şi, din timp în timp, extremismul antisemit sunt lucruri care ne privesc în mod direct […]. Rareş Bogdan:  Sunt lucruri extrem de grave care s-au întâmplat, inclusiv pe teritoriul României. Sigur, unii ar spune, da, dar în Ardealul de Nord, care era atunci ocupat de hortişti. Putem spune, da, dar şi în Iaşiul care era cât se poate de românesc, sau în Cernăuţiul care era la fel sau în Chişinău ori Bucureştiul care era, din nou, cât se poate de românesc […]. Rareş Bogdan: Domnule Vainer, în această carte pe care mi-aţi adus-o, „Mărturii şi imagini despre Holocaust în România, se vorbeşte despre Pogromul de la Dorohoi. Poate vorbim puţin despre acel moment […]. Cristian Diaconescu: […] trebuie să ne gândim că atunci când şi o uşoară tentă de rasism apare în atitudinea politică a unui politician sau a unui reprezentant din România, să ne gândim că avem cinci milioane de români care muncesc, trăiesc şi îşi întreţin familiile de acasă, trăind în societăţi în care nu ne-am dori un astfel de politician […].  

Podurile Toleranţei o punte între majoritate şi minoritate […] un proiect al B’nai B’rith Europa, pus în practică de B’nai B’rith România şi realizat prin colaborarea cu F.C.E.R., a avut loc la Palatul Cotroceni, evenimentul desfăşurându-se sub înaltul patronaj al preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis. Prof. Diana Gherasim, de la Liceul Lauder-Reut din Bucureşti, a afirmat că această instituţie de învăţământ se implică în ceea ce înseamnă educaţia privind Holocaustul şi formarea profesorilor pentru predarea acestui subiect […]. Prof. Gabriel Stan, directorul C.C.D. Bacău, a vorbit despre începuturile unui proiect inovator de studiu al Holocaustului […].

Nr. 474-475, 1-30 iunie 2016. Salonul Internaţional de Carte „Bookfest”. […]Prima carte lansată a fost „Emancipare, asimilare, disimilare, o culegere de studii şi articole a prof. univ. dr. Andrei Marga […]. „Istorie, politică şi memorie în relaţiile româno-israeliene”. Dezbaterea acestui subiect a fost moderată de Adrian Cioflâncă, directorul CSIER […].

Nr. 478-479, 1-30 septembrie 2016. Formarea valorilor civice pentru profesori şi elevi […]. Acest subiect a fost dezvoltat de prof. dr. Doru Dumitrescu, inspector general în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale […]. „Aş începe prin a preciza despre Concursul Memoria Holocaustului – care într-adevăr a debutat în 2006, la Şimleu Silvaniei – că este organizat numai de Ministerul Educaţiei […]. În ţară colaborăm cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel  sau cu Asociaţia Evreilor Români Victime ale Holocaustului (AERVH), membrii acestor instituţii fiind cooptaţi în Comisia de evaluare a concursului. Revenind la întrebarea dvs. referitoare la demersul instituţiei pe care o reprezint […], această activitate […] cuprinde aspecte legate de introducerea  în programele şcolare a acestui fapt istoric, tragic, de la mijlocul secolului trecut, de la formarea profesorilor – atât în ţară, cât şi în străinătate – la asigurarea şcolilor cu materiale necesare cunoaşterii dimensiunii şi consecinţelor acestuia, precum şi organizarea unor acţiuni la nivelul extracurricular, printre ele fiind şi concursul de care aminteam mai sus […]. Formarea profesorilor la Institutul Yad Vashem din Ierusalim, Israel, datează din anul 2001, s-a organizat şi se desfăşoară pe baza unui protocol. În acest moment un nou grup de profesori din România este în Israel, unde se derulează sesiunea din acest an […]. Cum anticipam deja, studierea problematicii Holocaustului se face atât în curriculum-ul obligatoriu din România (clasele a VII-a, a VIII-a, a X-a, şi a XII-a) precum şi prin cursul opţional Istoria Evreilor. Holocaustul […].

Şcoala de vară „Evreii în sfera publică a României moderne  (2-7 august 2016). Pe parcursul celor cinci zile au ţinut prelegeri nume cunoscute în domeniul istoriei evreilor din România: […] Mihai Chioveanu (profesor, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti), Adrian Cioflâncă (CSIER/CNSAS), […] Mihai Demetriade (cercetător, CNSAS), Mădălin Hodor (expert, CNSAS) […].

Nr. 484-485, 1-31 decembrie 2016.  Kes Het IX […]. Teodor Baconschi a pus accentul pe legătura indestructibilă dintre iudaism şi creştinism, de unde şi sintagma iudeo-creştinism. Situaţia Ierusalimului este alarmantă şi fragilă. În condiţiile în care Israelul este singura democraţie din regiune, ea trebuie apărată […]. Theodor Paleologu a vorbit, la rândul său, despre eşecul general al UNESCO […]. Oricum, rezoluţiile UNESCO nu sunt obligatorii şi cea privind Ierusalimul, ca de altfel şi multe alte rezoluţii, nu se va pune în aplicare.

Nr. 488-489, 1-28 februarie 2017. […] invitaţi de seamă ai Corpului Diplomatic acreditaţi la Bucureşti, de reprezentanţi ai Guvernului României şi ai autorităţilor locale, au fost martorii inaugurării unei noi piaţete în Capitală: Piaţeta Şef-Rabin Dr. Alexandru Şafran, situată în faţa Sinagogii Mari. Întâlnirea a marcat atât Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, cât şi violentul Pogrom legionar de la Bucureşti, din ianuarie 1941 […]. În cuvântul său, Robert Negoiţă a făcut apel la educaţie şi la importanţa istoriei în educaţie […].

Decesul lui Radu Gabrea, o mare pierdere pentru cultura română […]. Sub semnul recunoaşterii adevărului, Radu Gabrea s-a aplecat asupra subiectelor ţinând de viaţa evreilor din România, printre filmele sale artistice şi documentare cu acest subiect fiind „Evrei de vânzare (2012), „România, România  (2006), „Căutându-l pe Schwartz” (2011), „Călătoria lui Gruber” (2008), „Moştenirea lui Goldfaden” (2004), „Itzik Manger (2005) […]. În sfârşit, ultima lui peliculă, „Împărăteasa roşie”, a fost o încercare de a schiţa personalitatea celei care a fost Ana Pauker […]. Atitudinea lui, interesul prezentat faţă de viaţa evreilor, ataşamentul faţă de cultura evreiască şi iudaism ne dau dreptul să considerăm, în mod justificat, că am pierdut un mare prieten al poporului evreu.

Nr. 492-493, 1-30 Aprilie 2017. România va avea un Muzeu Naţional al Istoriei Evreilor […]. Preşedintele F.C.E.R. a mulţumit în mod deosebit ambasadorului Mihnea Constantinescu, fost preşedinte al IHRA, pentru sprijinul acordat […]. La Iaşi se va înfiinţa un muzeu al Holocaustului […], a declarat, pentru Agerpres, Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi […].

Nr. 494-495, 1-31 Mai 2017. În cadrul solemn al Adunării Generale, conducerea F.C.E.R. a ţinut să-i recompenseze pe cei atât din afara, cât şi din interiorul Federaţiei, care şi-au manifestat prietenia şi devotamentul faţă de comunitatea evreilor. Astfel, a fost acordată Medalia de Onoare „Prieten al Comunităţilor Evreieşti” […] d-nei Margareta Teodorescu, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru prietenia manifestată faţă de comunitate şi implicarea directă în activitatea Federaţiei […]. Federaţia a ţinut să ofere această distincţie şi P.S. Ieronim Sinaitul, pentru sentimentele de prietenie manifestate faţă de evrei […].

Podurile Toleranţei – Erika Van Gelder, ediţia a IV-a, Bucureşti, 14 iunie, 2017 […]. Organizatorii au fost felicitaţi de preşedintele ţării, Klaus Iohannis. […] Încredinţat că „există un ADN cultural”, preşedintele Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, Varujan Pambuccian, a arătat că, în România, şansa oferită fiecărei etnii este aceea de „a exista aşa cum se simte ea bine. […] Acad. Răzvan Theodorescu a arătat că ediţiile Podurilor Toleranţei sunt în deplin acord cu specificul spiritului românesc naţional şi contemporan: […]  gral (r) prof. univ. dr. Mihail Ionescu, preşedintele ACPCCI, a arătat că, proporţional cu numărul populaţiei, cel al evreilor care au luptat fără a avea cetăţenie română a fost egal cu al populaţiei majoritare […]. Directorul C.S.I.E.R. Adrian Cioflâncă a propus auditoriului prezentarea unor momente marcate de o fractură între majoritari şi minoritari, survenite în deceniul al treilea al secolului trecut şi care a culminat cu Holocaustul […].

VA URMA

Citește și episoadele anterioare:

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLIX). Fanarul de la Tel Aviv

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLVII-XLVIII). INCUBATORUL

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XLVI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLIV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XL)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXVIII-XXXIX)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXVII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXVI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXIV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXX)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXIX)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXVIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXVII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXVI)

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XXV)

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XXIV)

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XXIII)

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XXII)

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XX-XXI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XIX)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XVIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XVII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XVI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XIV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (X)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (IX)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (VIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (VII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (VI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (V)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (IV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (III)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (II)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (I)

 4,281 total views,  2 views today