Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (LVII)

Autor: IOAN ROȘCA

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 150

Cincinalele holocaustizării și răbojul

colaboraţioniştilor (II)

În acest „cincinal” (2014-2018), valorificînd pregătirea anterioară a cadrului, s-a trecut la faza „Cîntării Evereilor” şi batjocoririi românilor care le-au opus rezistenţă, în ritualuri publice umilitoare, la care a participat cohorta colaboraţioniştilor, cărora Realitatea Evreiască a ţinut să le marcheze prestaţia slugarnică, marcată în acest răboj. Ca şi după 1944, trădătorii intereselor noastre, care nu s-au dat înapoi de la nimic ca să prindă un oscior (sinecură) au operat la adăpostul protecţiei coloniale. Rezistenţa faţă de mistificarea istoriei noastre fiind blocată prin legile emise de agenţii intereselor anti-româneşti. Vom vedea în al treilea cincinal eficacitatea represiunii – care a permis anti-românilor să ocupe arena publică. Vom trăi clipa în care să le cerem socoteală?

6.4f2 Cântarea Evreilor

Nr. 422-423, 1-28 februarie 2014 […]. Simpozion dedicat memoriei victimelor pogromului de la Bucureşti, din 21-23 ianuarie 1941.[…] Politologul Stelian Tănase a vorbit despre o istorie a dezlănţuirilor violente împotriva evreilor […] Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române, a subliniat […] că răspunderea o poartă conducerea mişcării legionare. […]. Dr. Aurel Vainer […]: „Ne punem speranţa în proiectul de lege iniţiat de PNL, de preşedintele partidului, Crin Antonescu, proiect ce incrimnează mişcarea legionară”. Preşedintele F.C.E.R. a menţionat că la formularea acestuia a contribuit şi Institutul „Elie Wiesel” […].

Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului […] a fost stabilită la 27 ianuarie de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în reuniunea din 1 noiembrie 2005.

[…]. Aula Mare a Academiei Române s-a dovedit neîncăpătoare la sesiunea pe tema Holocaustului […] Ideea centrală […] a fost aceea că Holocaustul (din România sau din orice altă ţară) nu poate fi redus la uciderea sistematică, organizată şi industrializată a evreilor în lagărele de exterminare, noţiunea fiind mai largă şi incluzând toate persecuţiile şi violenţele îndreptate împotriva evreilor din perioada 1930 – 1945 […]. Cuvântul de deschidere a fost rostit de preşedintele Academiei Române, prof. Ionel Haiduc […]. Aurel Vainer a dat ca exemple de discriminare, din experienţa proprie. Dr. Liviu Beriș […] a subliniat faptul că ostaşi evrei luptaseră alături de cei români împotriva ruşilor […]. Dr. Miriam Bercovici […] a vorbit despre viaţa în ghetoul ucrainean, unde două treimi din cei aflaţi acolo au murit din cauza condiţiilor precare […].

Mesaje oficiale de omagiere a victimelor Holocaustului […]. „Ca părinte, profesor şi acum ca ministru, sunt preocupat de subiectul Holocaustului, de tragedia care a cuprins Europa şi România”, ne-a declarat Remus Pricopie, ministrul educaţiei. El a menţionat că în octombrie anul trecut a fost semnat un acord între Ministerul Educaţiei şi Muzeul Holocaustului din Washington […].

Nr. 424-425, 1-31 martie 2014. Prof. Boia a vorbit apoi despre formarea burgheziei […]. „Nu este vorba, aşa cum au pretins antisemiţii, că evreii au acaparat comerţul, ei au creat comerţul” […]. Oişteanu a arătat că Holocaustul nu a însemnat numai exterminarea evreilor, ci mult mai mult de atât […].

Nr. 426-427, 1-30 aprilie 2014. Militari din Armata Română au ucis victimele de la Popricani […].

Nr. 430-431, 1-30 iunie 2014. Adrian Cioroianu: […] „Probabil că m-aş fi îndreptat către P.C.R.”. […]Cel de-al doilea vorbitor, Alexandru Elias, acum aproape nonagenar, a fost arestat de Siguranţă […] elevii, condamnaţi la moarte şi executaţi, puseseră în circulaţie câteva bancnote pe care scriseseră „Jos Hitler şi Antonescu! Jos războiul!” […].

Nr. 432-433,1-31 iulie 2014. Tragicele evenimente […] au fost evocate în cadrul unei ceremonii comemorative, organizată duminică, 29 iunie 2014, la Cimitirul Evreiesc din Păcurari […]. „Evreii din Iaşi au devenit victime fără apărare ale pogromului legionar, fiindu-le refuzat dreptul de a exista în societate şi dreptul de a trăi”, a arătat Shelly Hagler Livne, şef-adjunct al Misiunii Diplomatice a Israelului […].

Nr. 436-437, 1-31 octombrie 2014. SESIUNEA COMEMORATIVĂ […]. Matthew Werner, adjunct al însărcinatului cu afaceri al Ambasadei SUA în România, a evidenţiat faptul că „Ambasada SUA, împreună cu Institutul Wiesel, Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA şi Ministerul român al Educaţiei au colaborat la dezvoltarea unui program educaţional de instruire pentru profesori: cum să predea elevilor istoria Holocaustului […]”. Politicienii îşi exprimă regretul pentru suferinţele evreilor în timpul Holocaustului […].

Nr. 438-439, 1-30 noiembrie 2014 […]. Conferinţă despre munca forţată […]. Dr. Alexandru Florian a prezentat un volum de documente […] despre condiţiile inumane în care evreii transnistreni au prestat munca obligatorie şi tentativa autorităţilor de a crea aparenţe de normalitate sub forma unor plăţi modice.

Nr. 440-441, 1-31 decembrie 2014. În 2016 România va prelua preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului […]. 74 de ani de la Pogromul din Bucureşti […].

Nr. 444-445, 1-28 februarie 2015. POGROMUL LEGIONAR ANTIEVREIESC DIN BUCUREŞTI […]. Mesajul preşedintelui României, Klaus Iohannis […].Cercetătorul Adrian Cioflâncă […] a mai spus că făptaşii masacrelor de la Jilava, legionari locali, au fost prinşi şi condamnaţi […].

Un festival de film despre Holocaust în România […] a fost organizat de Institutul „Elie Wiesel”, în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite la Bucureşti şi Muzeul Ţăranului Român […].

Nr. 446-447, 1-31 martie 2015. Institutul „Elie Wiesel”, Institutul Francez din Bucureşti, Fundaţia Memorialul Şoah-ului de la Paris şi Ministerul român de Externe au organizat la 24 februarie a.c. o conferinţă dedicată memoriei Holocaustului […].

Nr. 448-449, 1-30 aprilie 2015 […]. Conferinţa „Evoluţia antisemitismului”[…]. Prof. univ. dr. Carol Iancu, alături de Alexandru Florin Platon, a vorbit mai întâi despre „Geneza antisemitismului” […]. Prof. dr. Alexandru Florian a vorbit despre antisemitismul în România anului 2015 […]. Prof. univ.dr. general (r) Mihail Ionescu a abordat problematica antisemitismului […], implicaţiile nefaste asupra Orientului Mijlociu şi cu precădere asupra Statului Israel […]. A. Cioflâncă a abordat aspecte mai puţin cercetate […]. Prof. dr. Vasile Morar a evidenţiat dificultatea predării temelor legate de Şoah în facultăţile de astăzi.

Nr. 452-453, 1-30 iunie 2015. Conferinţa internaţională „Holocaustul din Europa de Sud-Est” s-a desfăşurat la Bucureşti, între 25-26 mai, reunind 24 de specialişti din circa zece ţări […]. „PODURILE TOLERANŢEI”[…]. Simpozionul „Importanţa educaţiei în combaterea discriminării şi antisemitismului; păstrarea memoriei Holocaustului” […]organizat de Complexul Educaţional „Lauder-Reut”[…]. Ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, a salutat participanţii în numele Guvernului României, al primului ministru Victor Ponta […]. Prof. Doru Dumitrescu, inspector general în Ministerul Educaţiei, a prezentat situaţia predării Holocaustului în şcoli… Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a vorbit despre implicarea sa directă în organizarea acestui eveniment […]. Parlamentul României, sala I.G. Duca […]. Secretarul de stat Liviu Stancu a vorbit despre proiectele de legi în curs de pregătire pentru combaterea antisemitismului […]. I-a avut în panel pe prof. univ. dr. Vasile Morar, prof. univ. dr. Mihnea Costoiu, IPS Ieronim Sinaitul, de la Patriarhia Română […].

Ministerul Afacerilor Externe a găzduit vineri, 5 iunie 2015, seminarul „Diplomaţia românească – Contribuţii ale iudaismului românesc. Comunitatea evreiască din România şi modelul intercultural românesc” […]. Ambasadorul Statului Israel, E.S. Dan Ben-Eliezer, s-a referit la importanţa proiectului „Podurile Toleranţei”[…]. Răzvan Rusu, director la Ministerul Afacerilor Externe, a apreciat implicarea Forumului B’nai B’rith […]. Ambasadorul Mihnea Constantinescu a confirmat, în discursul său, angajamentul României […]. Adrian Cioroianu a vorbit despre legătura israelienilor de origine română cu România […]. Erika van Gelder, preşedintele B’nai B’rith Europa, a prezentat semnificaţia B’nai B’rith, „cea mai veche organizaţie filantropică evreiască înfiinţată la New York de 12 emigranţi evrei din Germania” […]. Irina Marin Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, s-a referit la personalitatea lui Adolphe Abner Stern […].

Nr. 454-455, 1 iulie-31 august 2015. DOROHOI, trei sferturi de veac dupã POGROM […]. A fost axul confesiunii făcute de secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, originar din Dorohoi […].

Comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi – 1941 […]. Cercetătorul Adrian Cioflâncă a punctat o serie de noi aspecte […] puse în evidenţă pe baza cercetării unor documente din diverse arhive […].

Nr. 456-457, 1-30 septembrie 2015. „Extremism, antisemitism, naţionalism – pericolele contemporane ale Europei” […]. Generalul Mihail Ionescu, director al Institutului pentru Studii Politice, de Apărare şi Istorie Militară […] a prezentat activitatea Alianţei Europene pentru Israel, din care face parte şi Asociaţia Culturală de Prietenie România-Israel care-şi propune să combată antisemitismul de tip nou […]. Consilierul prezidenţial Constantin Dudu Ionescu a menţionat legăturile dintre partidele extremiste şi Rusia. Analistul Dan Dungaciu a subliniat că extremismul, antisemitismul şi naţionalismul subminează proiectul european […]. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 22 iulie a.c , legea amintită, modificarea şi completarea ei fiind iniţiativa unui grup de oameni politici liberali […] şi a Institutului „Elie Wiesel” […]. Consilierul prezidenţial Andrei Muraru a explicat semnificaţia completărilor la această lege […]. „B’nai B’rith International” a felicitat România şi autorităţile centrale pentru promovarea unei legislaţii care îi pedepseşte pe negaţioniştii Holocaustului […].

Nr. 458-459 , 1-31 octombrie 2015. Ceremonia de la Memorialul Victimelor Holocaustului […]. La eveniment au participat cele mai înalte oficialităţi ale statului român şi importanţi oaspeţi de peste hotare […].

Nr. 464-465, 1-31 ianuarie 2016. Ceremonie de comemorare a victimelor Pogromului legionar antievreiesc […]. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj, citit de consilierul Andrei Muraru […]. Dr. Anca Tudorancea […] a prezentat rezultatele unui studiu individual […]. Marjorie Stern, ataşat cultural al ambasadei SUA la Bucureşti, a afirmat că este o onoare şi un privilegiu să participe la această comemorare […]. Lya Benjamin, istoric […]: „La înfrângerea legionarilor a contribuit şi comunitatea evreiască […]”.

Nr. 466-467, 1-29 februarie 2016. Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului […]. Moderatorul acestui eveniment a fost ambasadorul Mihnea Constantinescu […]. Dr. Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Naţionale ale României […] a vorbit despre foarte buna colaborare a Arhivelor Naţionale cu Muzeul Holocaustului de la Washington, despre parteneriatul încheiat cu acesta şi angajamentul Arhivelor Naţionale de a scana arhivele comunităţilor evreieşti din România şi a le trimite la Washington […]. La 26 ianuarie a.c., la sediul Institutului s-a desfăşurat conferinţa „Crime de război în timp de pace: achitarea autorilor Holocaustului de către justiţia postcomunistă din România”, prezentată de Alexandru Climescu […]. Lucian Năstasă Kovács, istoric: trebuie vorbit despre Holocaust pentru a contracara negaţionismul […]. Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin: Holocaustul altfel, în „Fiul lui Saul” […].

Nr. 472-473, 1-31 mai 2016 Joi, 5 mai, Sala „C. A. Rosetti” din cadrul Camerei Deputaţilor a găzduit evenimentul „Holocaustul şi victoria asupra fascismului”, organizat de Ambasada Federaţiei Ruse, Ambasada Statului Israel, Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură la Bucureşti, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România […]. 2016 Iaşiul, la 75 de ani după Pogrom […]. E.S. Tamar Samash, ambasadorul Statului Israel: „Cel mai mare masacru din România epocii moderne” […]. Preşedintele Klaus Iohannis a decorat trei supraviețuitori ai Trenurilor Morţii […]. La acest eveniment au asistat consilierul prezidenţial Dan Andrei Muraru, ambasadorul Israelului E.S. Tamar Samash, reprezentanţi ai ambasadelor Marii Britanii şi Madagascarului […]. A fost inaugurat Monumentul Martirilor Pogromului de la Bucureşti […].

Nr. 478-479, 1-30 septembrie 2016. Se înfiinţează un Muzeu al Holocaustului şi Istoriei Evreilor din România […]. Guvernul a adoptat, pe 31 august, o Hotărâre […]. Institutul trece din coordonarea secretarului general al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria Prim-Ministrului, şi i se suplimentează schema de personal cu 3 posturi, numărul maxim de posturi ale Institutului fiind de 21. De asemenea, Institutul este condus de un director general, funcţie asimilată din punctul de vedere al salarizării cu funcţia de secretar de stat, în condiţiile legii, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului […]. Se mai stipulează adoptarea de măsuri pentru identificarea unui teren în Bucureşti, în vederea amplasării viitoarei construcţii […].

Nr. 480-481, 1-31 octombrie 2016 […]. Întâlnire cu amb. Mihnea Constantinescu, preşedintele în exerciţiu al IHRA […]. Au participat reprezentanţi ai Patriarhiei Române, respectiv episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul şi a arhiepiscopul de Suceava şi Rădăuţi, Pimen.

Nr. 482-483, 1-30 noiembrie 2016 […]. Invitat special la reuniunea IHRA – amb. Mihnea Constantinescu, director în MAE. La întrunire au luat parte delegaţi din 35 de state membre […]. Simpozionul „Deportările în Transnistria”, organizat şi condus de directorul CSIER, Adrian Cioflâncă, s-a derulat la splendidul Muzeu de Istorie al Bucovinei din Suceava […].La 26 octombrie , în organizarea Ambasadei României la Londra şi a UCL – SSEES (University College London), s-a desfăşurat o conferinţă dedicată educaţiei despre Holocaust […]. „Bucureşti ’41 – Tur Retur” […]. Teatrul Evreiesc de Stat (TES) propune un exerciţiu de memorie îndrăzneţ […]. Documentarea istoricului Adrian Cioflâncă în cadrul proiectului a dus la identificarea unui martor al execuţiilor din pădurea Jilava […].

Nr. 484-485, 1-31 decembrie 2016. 75 de ani de la deportarea evreilor din Dorohoi […] în prezenţa primarului Municipiului Dorohoi, Dorin Alexandrescu […]. La panelul de discuţii au mai luat parte rabinul Rafael Shaffer, P. S. Ieronim Sinaitul […].

Despre Holocaustul din România, la Londra şi Montreal […]. Studierea istoriei Holocaustului în administraţia publică […].Protocol de colaborare între Primăria Municipiului Bacău, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel” (INSHR – EW) şi Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA (USHMM) […].

Nr. 488-489, 1-28 februarie 2017 […]. La 22 ianuarie, a avut loc proiecţia filmului documentar realizat de Romulus Balazs, Miklos Klaus Rozsa, Olga Ştefan, Ileana Szasz […]. Au fost prezenţi şi au luat cuvântul: ambasador Mihnea Constantinescu, preşedintele IHRA; E.S. Tamar Samash, ambasadorul Statului Israel la Bucureşti; Matthew Jones, consilier politic al Ambasadei SUA; Andreea Păstârnac, ministru pentru românii de pretutindeni, dr. Alexandru Florian […], Maria Lidia Şorop, directorul Colegiului Naţional […], José Iacobescu, preşedintele B’nai B’rith România, deputaţi, inspectori din Ministerul Educaţiei, responsabili cu programele educative care se pronunţă împotriva discriminării, profesori şi elevi ai Colegiului […].Klaus Iohannis a inaugurat şi expoziţia de documente de arhivă şi fotografii dedicată victimelor Holocaustului […]. „Adu-ţi aminte de cele 768 de victime de pe vasul Struma”[…]. Dr. Felicia Waldman, de la Universitatea din Bucureşti, lucrează intens la un studiu bazat pe documente găsite recent la Arhivele Naţionale […].

Simpozion ştiinţific de comemorare a victimelor Holocaustului […], întâlnire găzduită de trustul Brilliant Parc din Zalău. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a organizat o ceremonie dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului […]. Juriul a fost condus de prof. Marius Grec, directorul Centrului de Studii Iudaice „Acad. Nicolae Cajal” […].

În ziua de 27 ianuarie 2017, în Templul Israelit din Tulcea a fost comemorată „Ziua Internaţională a Holocaustului” […]. Manifestări comemorative la Focşani, Buzău, Rm. Sărat […]. Craiova: Manifestări în amintirea celor ucişi […]. Zilele filmului „Memoria Holocaustului” (In memoriam Elie Wiesel), organizat de Institutul „Elie Wiesel” şi Institutul Cultural Francez, în parteneriat cu Ambasada Statului Israel […]. Pe 30 ianuarie a.c., la Sinagoga Mare a avut loc proiecţia filmului „Înfruntând rinocerul” în regia lui Simcha Jacobovici, eveniment organizat de Departamentul Cultură, Artă, Media al F.C.E.R. […]. Se deplânge în film dispariţia comunităţii evreieşti din România, fie din cauza prigoanei din timpul regimului Antonescu, fie din cauza emigrărilor masive din timpul regimului comunist care, în pofida promisiunilor de egalitate a minorităţilor, a practicat antisemitismul şi a ocultat Holocaustul […]. Regizorul reia şi episodul jafului bancar din 1960, înfăptuit de un grup de evrei, foşti ilegalişti epuraţi din funcţii, victime ale politicii antisemite a regimului Dej. Gestul acestora este considerat de regizor o formă de revoltă împotriva comunismului, care i-a deziluzionat […]. Bucureşti – oraşul care nu uită Pogromul […] Prezent la eveniment, secretarul de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi, a ţinut un discurs […]. Adrian Cioflâncă, a abordat problematica complexă a masacrului […]. Prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Universitatea „Paul Valéry Montpellier 3” din Franţa, a susţinut prelegerea cu titlul „Rabinul Alexandru Şafran şi Pogromul de la Bucureşti: mărturii şi documente” […]. Dr. Marius Cazan, cercetător în cadrul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a prezentat comunicarea „Făptaşi în Pogromul de la Bucureşti” […]. Datele statistice arată că, din cei 6.800 de condamnaţi, doar 300 au participat efectiv la pogrom […].

Nr. 498-499, 1 Iulie – 31 August 2017. Iaşiul a vorbit deschis despre pata neagră din trecutul său […]. Primarul Municipiului Iaşi, Mihai Chirica, a deschis lucrările […]. Consilierul prezidenţial Andrei Muraru a citit mesajul transmis de preşedintele României, Klaus Werner Iohannis […]. Ambasadorul SUA la Bucureşti, E.S. Hans Klemm, a citit poemul „Tangoul morţii” de Paul Celan […]. Yad Vashem: Întrunirea Centrală Anuală de Comemorare a Holocaustului evreilor din România […].

Nr. 502-503, 1-31 Octombrie 2017. Victimele Holocaustului din România, comemorate la Bucureşti […]. Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer […]: „Aş vrea să aduc mulţumiri speciale celor care au lucrat la formularea definiţiei complete a antisemitismului, la IHRA […]. Cred că nu ar strica să adopte şi Parlamentul României, printr-o lege, această definiţie a antisemitismului”[…].

Prof. Maria Rados a prezentat programele de studiere a Holocaustului în învăţământul ieşean […]. Prof. Alexandru Baciu a prezentat un proiect realizat cu elevii de la Şcoala gimnazială din Andrieşeni, judeţul Iaşi, proiect ce cuprinde două părţi: tragedia Holocaustului şi miracolul creării Statului Israel […].

Nr. 506-507, 1-31 Decembrie 2017. 450 de şcoli din judeţul Dâmboviţa au comemorat Holocaustul […].

Nr. 508-509, 1-31 Ianuarie 2018. După 77 de ani de la Pogromul din Bucureşti, prima comemorare la locul masacrului din pădurea Jilava […]. Adrian Cioflâncă: „A fost o execuţie în faţa unei comunităţi” […]. Dr. Marius Cazan, cercetător ştiinţific în cadrul […] „Elie Wiesel”, a prezentat concluziile unui studiu privind răspunderea juridică a făptaşilor masacrului de la Jilava […]. Adrian Cioflâncă: „Antonescu şi legionarii nu s-au înţeles asupra ritmului de eliminare a evreilor” […]. 27 ianuarie – Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului […]. În luna noiembrie 2017, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care prevede declararea şi ridicarea zilei de 18 decembrie la nivel de sărbătoare naţională, sub denumirea de Ziua Minorităţilor Naţionale din România […].

Nr. 510-511, 1-28 Februarie 2018. Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului la Zalău […]. Prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovács a discutat despre negaţionism […]. Directorul Adrian Cioflâncă a susţinut comunicarea „Mărturii fotografice privind gropile comune din Transilvania” […]. Centrul de Studii Israeliene al SNSPA a lansat în luna ianuarie prima sa publicaţie scrisă […]. Evenimentul a fost salutat de E.S. Tamar Samash, ambasadoarea Statului Israel la Bucureşti […]. Centrul de Studii Israeliene va oferi condiţii mai bune de cercetare şi cunoaştere”, a declarat Remus Pricopie, rectorul SNSPA. Pentru Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, lansarea publicaţiei Centrului de Studii Israeliene reprezintă „un pas nou în activitatea acestui laborator de idei şi analize, dedicate studierii uneia dintre cele mai importante tematici politice, Israelul” […]. Masacrul de la Dubăsari […]. Ceea ce nu se ştia până acum este că militari români au participat la aceste execuţii. Acest lucru este probat de documente noi aflate în arhivele din România. Până acum, a fost documentată participarea germană şi a localnicilor […]. Masacrul de la Dubăsari este ilustrativ pentru Holocaustul din Transnistria, din toamna şi iarna anului 1941, arătând colaborarea româno-germană în exterminarea evreilor din zonă (Adrian Cioflâncă). Comemorarea Holocaustului la Institutul Francez din Bucureşti […], o dezbatere la care au participat regizorii peliculelor – Radu Jude cu „Ţara moartă” şi Virginie Linhart (Franţa) cu documentarul „Après les camps, la vie” (După lagăre, viaţa). Cel de-al treilea participant la dezbatere a fost diplomatul Andrei Țărnea, comisar al Sezonului Cultural România-Franţa şi fost director executiv al Institutului Aspen, România […]. Muzeul virtual al Holocaustului din Transilvania de Nord […]. Struma, 76 de ani mai târziu […]. Nici un alt eveniment din cursul capitolului românesc al Holocaustului nu rezumă mai bine situaţia evreilor români în timpul celui de-al Doilea Război Mondial […]

Nr. 512-513, 1-31 Martie 2018. Serie de evenimente dedicate memoriei victimelor Holocaustului, la Cinema Union […]. În premieră în România, proiecţia filmului „Until the last step”, al regizorului israelian Boris Maftsir, aflat pentru prima dată în România […], despre deportările din Transnistria şi despre crimele pe care armatele română şi germană le-au comis în Transnistria şi Bucovina […].

Nr. 514-515, 1-30 Aprilie 2018. Luni, 26 martie, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a organizat simpozionul „Antisemitism-Antisionism în lumea contemporană” […]. Conf. univ. dr. Felicia Waldman a adresat, la începutul alocuţiunii sale, câteva cuvinte de omagiu lui Mihnea Constantinescu pentru adoptarea definiţiei antisemitismului de către IHRA sub preşedinţia României […]. Conf. univ. dr. Adrian Niculescu, de la S.N.S.P.A., a afirmat că lucrarea reprezintă o excelentă sursă de informare […]. Dr. Ana Bărbulescu, cercetător în cadrul Institutului „Elie Wiesel”, a prezentat rezultatele unei cercetări efectuate în perioada 2016-2018 privind antisemitismul şi xenofobia în mediul online […].

Nr. 520-521, 1 Iulie – 31 August 2018. Pogromul de la Iaşi (1941), la cea de-a 77-a comemorare […]. Nicoleta Ioana Nicolae, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, a dat citire Mesajului preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis […]. Reprezentantul Episcopiei Romano-Catolice, Cristian Deac, a transmis un mesaj de solidaritate cu comunitatea evreiască […].

Nr. 520-521, 1 Iulie – 31 August 2018. Un film de Radu Jude a câştigat Marele Premiu la Karlovy Vary – pelicula intitulată „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” […]. Filmul are ca subiect masacrul de la Odessa. Directorul CSIER, Adrian Cioflâncă, a fost consultantul istoric al filmului […]. Masacrul de la Odessa. Dezbatere. La 13 iunie 2018, CSIER a găzduit o dezbatere cu tema „Masacrul de la Odessa. Istorie, memorie, reprezentare” […]. În prezenţa regizorului Radu Jude, Prof. univ. dr. Michael Shafir a apreciat curajul şi efortul tânărului regizor […].

Nr. 524-525, 1-31 Octombrie 2018. 77 de ani de la deportarea evreilor români în Transnistria. Redăm mai jos lista integrală a evreilor supravieţuitori ai Holocaustului cărora le-au fost acordate înaltele distincţii […] Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler […]. Bucureşti, 9 octombrie 2018 – Comemorarea Zilei Holocaustului în România […]. Primul discurs oficial a fost cel al premierului Viorica Dăncilă […]. În numele supravieţuitorilor decoraţi, a luat cuvântul Israel Tanner, explicând că mulţumirile supravieţuitorilor Holocaustului se datorează sprijinului constant al preşedintelui României pentru minorităţi, pentru combaterea antisemitismului, dovadă fiind şi promulgarea Legii 157/ 2018 […].

Nr. 526-527, 1-30 Noiembrie 2018. Ziua Holocaustului în România, comemorată la Colegiul Naţional „Ienăchiţă Văcărescu” […]. Inaugurarea sediului Institutului pentru Studii de Holocaust şi Genocid de la UBB Cluj […]. Profesorul universitar şi publicistul Zoltán Tibori Szabó, directorul Institutului pentru Studii de Holocaust şi Genocid, a arătat că la Facultatea de Ştiinţe Politice Administrative şi ale Comunicării, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, sunt în derulare mai multe cursuri despre Holocaust şi Genocid […].

VA URMA

Citește și episoadele anterioare:

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (LVI). Cincinalele holocaustizării și răbojul colaboraţioniştilor (I)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (LV). Parazitismul etnic și lefegiii români

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (LIV). Marea cârdășie pentru refacerea „patrimoniului sacru evreiesc”

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (LII-LIII). Cumpărarea conștiințelor și intimidarea românilor de către evrei

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (LI). Pomelnicul osanalelor filosemite

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (L). Cântarea aservirii României

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLIX). Fanarul de la Tel Aviv

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLVII-XLVIII). INCUBATORUL

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XLVI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLV)