Autor: IOAN ROȘCA

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 135

5.10a. Năvălirea care a dus la

cotropirea economică – o bibliografie

Am arătat că nu putem înţelege ce a însemnat (cît ne va costa) „restitutio in integrum„ postdecembrist dacă nu urmărim cum s-a ajuns la acapararea economiei Romaniei, la nivelul anului 1939. S-ar putea însă crede/ pretinde că musafirii evrei nu s-au îmbogăţit brusc, ci progresiv, de-a lungul veacurilor, datorită unor calităţi specifice. Şi unii încearcă să creeze confuzie, elucubrînd despre aşezarea iudeilor/ khazarilor aici din vremea dacilor/ migratorilor; sau pretinzînd că trebuie să respectăm năvălirea recentă- ca pe un mod valid de a obţine cetăţenia română. Aceste teze dezinformante se lovesc însă de istorie, care nu consemnează viaţă evreiască la noi, pînă în secolele 16-17, cînd apar cîţiva negustori şi medici- majoritatea cu treburi vermelnice.  Grosul aluviunii ne năpădeşte între 1800 şi 1940, în valuri succesive. Urmate de presiuni internaţionale, ca să nu opunem rezistenţă penetrării.

    Ca să demontăm falsificarea planificată pentru cărţile de istorie mondialistă/ antiromânească trebuie să ne întoarcem la tema abordata în primul segment: aceea a invaziei demografice. Nu ne vom mai ocupa însă de colonizarea nouă,  realizată prin încălcarea constituţiei, deturnarea legislativului şi falsificarea situaţiei (cu ascunderea faptului că o parte dintre strămoşii beneficiarilor ocultei „retrocedări” îşi pierduseră în 1938 cetăţenia obţinută ilegal; şi mai ales a modului odios în care o obţinuseră ceilalţi: şantaj operat prin marile puteri, combinat cu colonizare de-românizatoare în teritoriile pierdute de noi). Ocupîndu-ne de invazia primară, constatăm că insidioşii cuceritori au ajuns stăpînii românilor în numai o sută de ani de la sosire (succes similar cu cel reuşit asupra indienilor din America sau, mai nou, cu cel din Palestina). E spectaculos cum a urcat peste noi acest roi, care a refuzat perseverent orice asimilare şi a plecat după ce s-a nutrit, pretinzînd să fie considerat la el acasă, ca popor/ stat încuibat în poporul/statul gazdă.  Ca să arătăm ce s-a răs-arătat în trecutul ocultat azi (că nu i-a adus/ţinut nimeni cu forţa, ci i-a împins nevoia/dorinţa de a ne exploata/parazita, rămânînd peste noi, în ciuda reacţiilor ostile), trebuie sa coborîm pe la 1792, pentru a surprinde declanşarea procesului şi a inţelege contextul/rostul lui intern şi internaţional: aşezarea pe moşii (ca arendaşi, cîrciumari, băcani etc.) şi în tîrguri (ca negustori, intermediari, speculanţi, zarafi etc.), sprijinită de exploatatorii fanarioţi (pentru a putea valorifica comercial rumînimea ținută în jug); sau respectiv operaţia de implantare realizată în teritoriile acaparate de imperiul rus sau austriac.

    Atacul a produs reacţia de apărare a organismului românesc, pe care o voi repertoria în segmentul următor (organizată ca bibliografie indexată problematic). În avanpremieră ilustrativă voi semnala aici (cronologic) doar lucrări în care este atinsă problema invaziei.

1813 Ion Budai-Deleanu „Scurte observaţii asupra Bucovinei

1852 Nicolae Şuţu „Notiţe statistice asupra Moldaviei”[…].

1860-1865 D. Pop-Marţian – articole în Analele statistice şi economice, cum ar fi „Proprietatea şi naţionalitatea şi o ochire în marea chestiune a jidanilor” – republicat în 1866 […].

1865 P. Popasu „Sunt sau nu Evreii folositori Principatelor Unite” […];

1866 C. Bolliac – articole din „Trompeta Carpaţilor”;

1866 Ion Strat, D Buescu, D.Voinescu, D.Tacu, D.Cernătescu intervenţii 21/22 iunie în desbaterile asupra constituţiei

1867 S. Bărnuţiu „Dreptulu Publicu alu Româniloru

1868  (32 de deputaţi) „Proiect de lege pentru regularizarea stării jidovilor în România”; […]

1869 D. Bolintineanu  „Domnii regulamentari si lstoria celor trei ani de la 11 Februarie pänà astäzi”; „Viaţa lui Cuza Vodă” […];  B.B Haşdeu – „Jidovii din Iaşi”, în Dreptatea din 31 iulie; M. Kogălniceanu – discursuri în problema israeliţilor […].

1870 M. Kogălniceanu – în şedinţa din 18 februarie; […].

1871 republicare 1860 D. Pop-Marţian – „Coloniştii germani şi România”

1872 (şi în alţi ani) Carol I „Memorii

1873 B P Haşdeu „Istoria critică a românilor

1875  V. Alecsandri  „Răpirea Bucovinei

1876 Dr. V. I. Agappi „Cercetări demografice asupra populaţiei României și în special a districtului și orașului Iaşi” ;

1876 Mihai Eminescu: articolele în Timpul: „Jidovul talmudist” […], „Iarăşi evreii”; sau cele din 17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876;

1877 Mihai Eminescu : „Evreii şi conferinţa, „Meseriile, „Arboroasa”;

1878 Ioan Slavici „Soll si Haben”; Ion C Brătianu – discurs din 7 dec (si 25 feb 1879)

1879 Mihai Eminescu : „Cestiunea izraelită”,  sau cele din 1 martie, 1, 25, 27, şi 30 Mai, 19 şi 24 iunie, 7, 12, 14, şi 17 iulie, 1 august; A D Holban „Protestare„ – catre camerele de rezizuire a Constitutiei” ; V. Alecsandri „Discurs în cadrul senatului întrunit în sesiune extraordinară; Vasile Conta-discurs din 4 septembrie în Camera Deputaţilor;Interventii în desbaterile asupra constitutiei: George Missail, Ion Strat în 21 iunie- publicată de A. Pencovici în 1883,  N. Blarenberg (citată de Ş.G. Brădeşteanu în 1900), d. Rosetti-Teţcanu la 10 sept. (citată şi de S. Mina);  Crezzulesco Emmanuel „Les israélites en Roumanie.”;  A.D Xenopol „Istoria românilor

1879 (şi alţi ani) I.C Brătianu „Acte şi cuvîntări”

1880 C.I.Istrati „O pagina din istoria contimporana a Romaniei din punctul de videre medical, economic si national”; 1880Mihai Eminescu- seria 26, 29 ianuarie, 1 februarie, apoi 11 sept, 14 noi.

1881 Mihai Eminescu 15mai si 29 iulie, 7 ,13, 20, 21, 26 si 30 oct. 1 si 13 noi, 17dec.

1882 A. D Xenopol „Studii economice

1883 Alexandru Pencovici- Desbaterile Adunărei Constituante din anul 1866 asupra Constituţiunei

1884 V Alecsandri- „Năvălirea jidanilor ,  „Boieri si ciocoi etc […].

1892 I. Creangă „Nici un ac de la jidani !

1893 G Panu „Chestiuni Politice Chestiunea evereilor

1894 A. C. Cuza 28 Noembrie- discursulla Mesagiu Tronului

1895 A.C Cuza „Monopolul alcolului„ si „Ţăranii şi clasele dirigente” ;G. Bogdan-Duică  „Bucovina. Notiţe politice asupra situaţiei”[…].

1897 G.T Buzoianu „Chestia israelită”; 1897 N. Basilescu „Intelegerea art 5.7 din constituție” […].

1900 I Heliade Rădulescu , Ş.G. Brădeşteanu  şi „CSS”- în Cestiunea neasimilărei ovreilor.

1901 V. Babeş „Regenerarea poporului romin

1902 A.D Xenopol „Naţionalism şi antisemitism”- în Noua Revistă Română, vol V; Vasile Săghinescu în Cestiunea neasimilărei ovreilor- vol 2; 1902 […].  

1902 B P Haşdeu  „Ce fel de antisemiţi sunt Românii?. Cronica din 3 Noimvrie ;1902 Mina Savel „Istoria iudaismului”;  1902 I. Slavici în Apărarea Naţională- nr 79, 85, 90, 108, 111, 112; […].

1903 Verax (Radu Rosetti) „La roumanie et les juifs […];N. Basilescu „Studiii sociale- evreii in Romania”; 1903 Nicolae Iorga „Cuvinte adevarate

1905 Nicolae Iorga „Neamul romanesc in Bucovina

1906 Nicolae Iorga „Neamul romanesc in Basarabia” […].

1908 Nicolae Iorga Discurs rostit în şedinţa din 7 martie a Camerei Deputaţilor; 1908 D.Onciul „Din-Istoria-Romaniei” […].

1910  N. Iorga „Problema evreiasca-interpelare” cu o introducere de A. C. Cuza […].

1912  N. Iorga  „Pagini despre Basarabia de astăzi” si „Basarabia noastra; „Plangerea lui Ioan Sandu Sturza voda impotriva suditilor straini in Moldova

1913 N. Paulescu  „Spitalul, coranul, talmudul, kahalul şi francmasoneria”; 1913 N. Iorga „ Istoria evreilor în zilele noastre” -Şedinţa de la 13 septembrie; 1913  G. Bogdan-Duică „Ovreii pământeni şi subpământeni şi „Românii şi Ovreii”; Simion Mehedinţi „Poporul

1914 Iordache Bucovineanu „Evreii ?..!”; […].

1915 A.C Cuza „Nationalitatea în artă–  (pag. 246 –248: Aşezarea jidanilor în România)

1916 I Torouţiu „Populaţia şi clasele sociale din Bucovina”[…].

1918 I.N. Angelescu „Evolutia economica a tarilor romanesti”; I.Z.Codreanu – discurs parlamentar din 18 iulie 1918 (legat de intervenţia de atunci a lui A. C Cuza); […].  

1919 C. Filipescu E. N. Giurgea „Basarabia consideratiuni generale, agricole, economice si statistice; Ion I.C Brătianuscrisori de la Paris către Gh Brătianu, publicate de acesta în 1939 […].

1920 A.C. Cuza Interventie parlamentară – 12 aug.: Tratatul si nationalitatile

1921 Archibald (Gh Rădulescu)- „PORCII impresii din timpul ocupatiei

1922 N.Iorga- „Istoria poporului românesc

1923  E.D. Vasiliu „Situaţia demografică a României; Simion Mehedinţi „Numerus clausus pentru Români”; O. Goga  în Ţara noastră:„Primejdia străinilor”-Nr. 21, „Expulzarea străinilor”-Nr40; […].

1924 O. Goga  în Ţara noastră:„Răspuns unor provocări”-Nr.18,  „ Oraşele”-Nr30; I.C Cătuneanu „Acţiunea româneasca şi minorităţile, „Frica de Jidani, „Eri şi Azi etc.; C Z Codreanu scrisoare din  28 ian Domnişoarei F ; Ioan Istrate în Actiunea Romanească:  „O nouă credinţă:consevarea naţională” […].

1925 N. Iorga  „Istoria comerţului românesc¸Archibald „Anumita presă”; S ZeletinBurghezia română. Originea şi rolul ei istoric;  V. Bianu „Invaziunea străinilor”-15 mai 1925 in Actiunea romaneasca ;  V. Pop în Infratirea romanească „Invazia străinilor”-1 iunie ;„Proporţionalitatea”- 15 februarie; P.Dedulescu „Antisemitismul este o realitate istorică şi o necesitate social-naţională-. in Infratirea Romaneasca din 1 august; Ion I Hărduţiu „Pericolul ce ne ameninţă.— Străinii” —in Infratirea romanească 1.06.1925; I.C Cătuneanu in Infratirea romanească „Fondul mişcării sionist– 1 martie […].

1926 Ş. Ciobanu „Basarabia monografie”; Onisifor Ghibu„De la Basarabia rusească la Basarabia românească” […].  

1927 N Iorga „Istoria industriilor romanesti” ; O. Goga  în Ţara noastră: „Presa de negustori” -nr 9;  Constantin Bacalbaşa- „Bucureştii de altă dată

1928 T. Brăileanu „Elemente de sociologie politică” ; A.C Cuza „Despre poporaţie– ediţia 2

1929 T. Bălan „Bucovina in razboiul mondial” […].

1930 A.C. Cuza  „Studii economico-politice” ; I. Banea „Cauzele mişcării din Maramureş” ; 1930 Sabin Manuilă sau Anton Golopentia- despre recensamantul din 1930 […].

1931 Ion Berinde „15 oct 1931 In ghiare ucigaşe- Maramureşul înstrăinat ; 1931 I C Cătuneanu „Din Maramureşul încătuşat in Infrăţirea românească 15 feb. […]. 

1932 A.C Cuza – interventii parlamentare, ca aceea din 30 august […].

1934 A.Lepădatu „Evreii In Tarile Noastre Acum O Suta De Ani” ; 1934 N.Iorga – Interpelarea in senat din  9 martie ; O.Goga – interpelare parlamentară pentru PNA- 3 martie […]; CC Giurăscu- discuţie la Mesaj,  din 12 dec. 1934 (şi din 25 feb 1937)

1935 (si alti ani) A.C Cuza – interventii parlamentare , ca aceea din 12 decembrie ; Corneliu Codreanu „Pentru legionari

1936 A. Cantacuzino «Românismul nostru»; E Cioran „Schimbarea la faţă a României” […];

1936 Ctin Argetoianu- „Însemnări zilnice” -8 feb 1936 , 6, 12,22 si 30 ian 1938; 14 sept 1939

1936-1939 N Iorga „Istoria românilor” – 10 vol.

1937 N.Iorga-„Iudaica„serial publicat în„Neamul Românesc” , ca şi  „Xenodulii; S. Băbescu „Creşterea populaţiei oraşelor,  pe neamuri  , 13 mai 1937 ; M. Polihroniade Domnia lui Carol I ;N Popp  „Etno-demografia Romaniei în Rănduiala nr 2/3; Pamfil Şeicaru- ancheta ziarului Curentul „România şi împărţirea Palestinei

1938 Sabin Manuilă – Populaţia României în vol. „10 ani…” ; Victor Tufescu „Un oraş în declin : Botoşanii” ; D Bogos „Basarabia de la 1812 pina la 1838– conferinţă […].

1939 Eugen Pavelescu „Economia breslelor in Moldova” […].

1940 T Brăileanu „Sociologia si arta guvernarii sau Naţiunile şi puterile sociale– în „Însemnări sociologice„an IV nr.3;  I .A. Brătescu Voineşti „Strigăte de alarmă în chestia evreească” în Convororbiri literare ; Simion Mehedinţi „Creştinismul românesc”- conferinţă la Cernăuţi […].

1941 Ion Antonescu  în şedinţa Consiliului de Miniştri din 15 februarie;  Sabin Manuilă-coordonator „Recensamantul general al romaniei din 1941. lamurirea opiniei publice”; Nicolae Stelian Beldie „Maramureşul românesc.” în Curier ieşean 1-3

1942 Simion Mehedinţi „Intrebari privitoare la ziua de maine

1943 A. Hâciu „Evreii în Tările Româneşti

1943 Tiberiu Morariu „Maghiarizarea oraşelor din Transilvania”[…].

1950 C Papanace „MIHAI EMINESCU- un mare precursor al legionarismului românesc

1959 Pamfil Şeicaru „Unirea naţională” […].

1995 Apostol Stan putere politica şi democraţie în Romania 1859-1918; Anton Moraru „Istoria Romanilor- Basarabia şi Transnistria” […].

1996 Radu Theodoru „România ca o pradă”[…].

2000 Gabriel Constantinescu „Evreii în România”; Dumitru Ivănescu „Evrei şi români la mijlocul secolului trecut

2001 şi următori Alex Mihai Stoenescu- „Istoria loviturilor de stat din România

2002 I. Nistor Istoria romanilor- postum; 2002 Irina Livezeanu „Cultură si naţionalism în România Mare 1918-1930″ […].

2004 Ion Varlam „Pseudoromânia – Interviuri acordate lui Liviu VALENAS  […].

2007 Dan Cristian Ionescu „Codul lui Lucifer” […].

2008 G. Ursa „Pe calea de alături[…].

2011 (si urmatorii) C. Olaru Arimin : „Falsificarea istoriei şi culturii identitare a românilor„, „Falsificarea originii limbii rumâne”, „Nimicirea neamului rumun” […].

2012 Adrian Majuru „Evreii khazari istorie şi etnografie românească[…]; Constantin Ungureanu „Bucovina şi Basarabia sub stăpâniri străine: asemănări şi deosebiri

2016 Corneliu Dan Nicolae „Razboiul nevazut al evreilor sionisti cu romanii[…].

2019 Marius Albin Marinescu Proiectul „Israel în România„, mai ceva decât „Planul Kalergi” […].

Aceste lucrări (ocultate metodic de cultura colonială) arată o realitate de netăgăduit: ţările româneşti au suferit după 1800 o masivă invazie evreiască, orientată spre exploatarea comercială a posturii ingrate a rumînilor, prinşi în chinga iobăgiei şi în capcana subdezvoltării şi atîrnării  fanariote a ţării. Degeaba se străduie propagandiştii intereselor filosemite să nege situaţia de fapt, care explică „antisemitismul„ ca firească reacţie anti-parazitară perfect încadrabilă în istoria anti-colonialistă.

            Expunerea fragmentelor semnificative extrase din textele semnalate iese din economia acestui capitol;  comentarea lor,  evitînd perspectiva simplistă, cere mult spaţiu . Voi lua doar un exemplu, ca să ilustrez lucrarea cenzurii seculare, redutabila dificultate de a trece la judecăţi de valoare ne-partizane şi evoluţia decadentă a demnităţii naţionale.

            Înaintarea unei propuneri legislative pentru apărarea organismului autohton de penetrarea evreilor  ne apare  azi ca un demers exotic/ temerar. În 1868 a fost însă un act firesc, comis de gruparea care (sub înrîurirea lui Bărnuţiu, Bolintineanu, Holban, Bolliac, Haşdeu, Marţian) – se împotrivise asimilării evreilor la 1866 şi care s-a constituit în „fracţiunea liberă/liberală şi independentă” – prima formaţiune politică „antisemită”/ „xenofobă” (nu voiau nici domn străin!) de la noi. Gestul celor 32 de parlamentari (aleşi în 1867, pe un program electoral de combatere a invaziei) a stîrnit reverberaţii în occident (unde nu s-a vrut însă a percepe/ înţelege marea diferenţă dintre situaţii: la ei evreii erau aşezaţi de secole, la noi aterizau incontinent; şi asta pentru că interesul extern era ca să acceptăm resemnaţi colonizarea. Aşa cum se cere azi şi palestinienilor ce opun dîrză rezistenţă. În schimb la noi, expresiva iniţiativă legislativă semnalată aici e acoperită de „uitare (ca să nu fie nevoie de hulă). Nu îi voi comenta conţinutul (ce merită studiat), extragînd doar un fragment din preambul:

             „Năvălirea jidovilor în România, şi mai cu deosebire în partea României de sus, a luat proporţiuni aşa de mari în anii din urmă, încât a înspăimântat populaţiunile române; căci ele se văd inundate de către un neam ostil şi separat, care tinde la înfiinţarea unei naţionalităţi străine alături cu cea românâ şi opusă intereselor acesteia. Indiferentismul de până acum, faţă cu această tăcută cucerire a tărimului nostru economic şi naţional, a produs perturbaţiuni profunde în economia Statului, care se agravează pe toată ziua mai mult; câci blândele moravuri ale poporului romîn, liberala-i ospitalitate precum şi uşurinţele de traiu din ţară, solicita necontenita năvălire a Jidovilor de prin Statele vecine […].

            Considerînd, câ din punctul de vedere economic această nepăsare a produs fatale resultate, fiindcă s’a tolerat constituirea unui monstruos monopol în mijlocul societăţii române, care a distrus cu desăvârşire comerţul şi mica noastră industrie Jidovii au ajuns acum a fi nemijlociţi domni ai pieţelor noastre de comerţ. Efectele coabitaţiunii acesteia în ordinea economică sunt frapante mai ales în Moldova, unde acest neam s’a substituit, comercianţilor şi artisanilor indigeni prin toate urbele fără excepţiune, străbătând, chiar şi în comunele rurale: Substituţiune cire a provocat daune necalculabile în mecanismul nostru economic, pentrucă prin ea s’a izolat diferitele stări sociale, prin un corp străin – rebel ori şi cărei solidarităţi cu populaţiunea locală — şi care statornicindu-se între noi în număr impunător, a sdruncinat tot echilibrul forţelor naţionale.Munca poporului desfâşurându-se în aceste condiţiuni anormale nu mai produce acum efectele-i binefăcătoare.Comerţul acaparat fiind de către Jidovi, foloasele muncii — ale carii rezultate, numai, concursul diverselor operaţiuni comerciale, ajung a reînapoia societăţii cu deplinătate sacrificiile ce ea a făcut pentru a produce — sunt derivate din cursul lor, pentru că capitalurile resultând din comerţ, care în trecut fructificau în mâinile Românilor şi reveneau prin mii de canaluri să alimenteze iarăşi sorgintele producerii, fiind sustrase din cercul activităţii naţionale şi înstrăinate, resultă acea enervare şi inerţie care se simte astăzi pretutindeni.[…]

            Pentru noi este un fapt constatat care resultă din toate împrejurările acestea, precum şi din stăruinţa tenace cu care jidovii se înrădăcinează şi se înmulţesc în România ; este faptul că încearcă de a înfiinţa aci Statul judaic care înseamnă prima realizare a ideilor lor de predominare asupra popoarelor creştine.[…] Aşa dar precum un popor are dreptul de a se apăra contra invasiunilor armate a inamicilor existenţei sale, tot aşa are dreptul de a se apăra şi contra inamicilor săi când aceştia nu-şi vădesc prin forme violente scopurile lor, caută însă a perturba liniştea sa, a dezorganiza forţele sale de desvoltare, a distruge umtatea naţională; atunci el este dator să opună scutul legii ori unde prosperitatea publică este ameninţată. […] Insă imigraţiunea jidovească a luat un adevărat avânt de la anul 1828 — după invasiunea Moscovită —când ţara zguduită de tot felul de suferinţe, a ajuns la o nepomenită mizerie; pre lângă care s’au adaos şi introducerea de nuoi vicii şi statornicirea unui sistem birocratic corupt. Astfel încât Jidovii, al căror număr abia se urca înainte la 25.000 de suflete, merg sporind din an în an şi la 1844 se urca la 55.000, la 1854 la 160.000, (Notions statistiques sur la Moldavie par N. Soutzou, „pag. 67), şi astăzi la mai bine de 500.000 suflete, adică în periodul anilor 1844—1854 cifra medie anuală a imigraţiunei este de 10.500 suflete, şi în „periodul anilor 1854—1867 media anuală se urcă la 26.154. Cifrele acestea au o elocinţă iresistibilă, căci corespund cu scăderea forţelor noastre economice, cu desnaţionalizarea târgurilor Moldovei, cu monopolizarea comerciului României, cu irupţiunea Jidovilor prin sate, cu împuţinarea numerariului şi crescerea criselor financiare, cu înmormântarea averii fonciare a ţărei sub o enormă datorie hipotecară…[…]”.

            Voi semnala soarta expresivă a memoriei publice privind acţiunea şi identitatea semnatarilor (verificată cu ajutorul listei  https://www.wikiwand.com/en/1867_Romanian_general_election):   Anastasie Fătu,  Iancu Negură, Dimitrie Pruncu, Nicolae Voinov, Ion G. Leca, Alecu D. Holban, Petru Suciu, Costin Brăescu, Iancu Străjescu, Costache Corjescu, Dimitrie Tacu, Ion Agarici, Adam Haret, Al. I. Gheorghiu, Isaia Lerescu, Dumitru Ţanu (Vidraşcu), Teodor Lateşiu (Boldur-Lăţăscu) , Mantu Rufu, Casian Leca, S. F. Robescu, Constanti Morţun, Dumitru Şoarec, Aristid Cilibidache, Dimitrie Cristea, Grigore Isăcescu, Constantin Dimonisie, Panaite Chenciu, Leon Eraclide, A. Lăzărescu, Iancu Codrescu, B.P. Hajdeu,  Dumitru Lupaşcu. 

            Nu-i aşa că aceste nume nu vă spun mai nimic? Te şi întrebi cum or fi ajuns atiţia terchea-berchea prin parlamentul ţării, ca să comită gesturi politice ruşinoase… Dacă întreprinzi ceva căutări, afli o cu totul altă realitate. E vorba de personalităţi remarcabile ale timpului lor, oameni cu prestanţă, merite (inclusiv în Unire: Negură, Morţun, Voinov etc.) şi stare (latifundiari, comercianţi): aproape toţi au fost nu numai deputaţi, ci şi primari/ prefecţi/ magistraţi; Fătu – savant fondator; Negură – unionist şi publicist ce a promovat unirea şi faţă de Garibaldi; Voinov – semnatar (alături de Alecsandri, în 1979, în Senat) a respingerii modificării art. 7;  Holban – publicist şi politician cu acţiuni majore; Suciu – ardelean fondator al facultăţii de drept din Iaşi – unde preda economie şi Gheorghiu; Chenciu – publicist şi director al liceului din Bârlad – de unde e şi Iancu Codrescu, cel care a apărat legea în parlament la 12 aprilie, revenind la 16 dec. cu interpelarea „Cotropirea jidoveasca în România” – publicată în 1870, Lăzărescu – publicist sub pseudonimul Laerţiu; Străjescu – unii din puţinii rezistenţi basarabeni etc. Încît se justifică bănuiala (întărită de soarta similară a prea numeroşi „antisemiţi” epuraţi din cultura română – aşa cum vom vedea în segmentul 6) că nu se mai ştie de ei (în afară de Haşdeu, pe care, ca şi pe Eminescu, nu l-au putut elimina), pentru că au comis greşeala capitală de a se împotrivi invaziei evreilor. Şi chiar acolo unde mai găseşti cîte ceva despre activitatea respectivilor, nu vei afla nimic despre iniţiativa lor, tratată azi orwellian, ca incorectă politic.

      Dar nu numai colonizatorii aveau interes ca aceştia să fie acoperiţi de uitare, ci şi… naţionaliştii etnicişti. Căci, dacă săpăm puţin în genealogia unei bune părţi din cei 32 de apărători ai cetăţii dăm peste origini… alogene: mai ales greci şi aromâni îmbogăţiţi. Şi explicaţia, simplă, ne aruncă în profunzimi. Cine se putea ridica – politic- împotriva noilor conchistadori ai teritoriului mai bine decît… cei vechi, împămînteniţi şi ameninţaţi de concurenţă? Cîteva secole a durat cocoţarea fanariotă peste localnici, operată de imperiul otoman. Ceea ce a dus la formarea unei pături dominante/ parazitare, pe care noii veniţi, după ce au servit-o cîteva decenii,  o ameninţau. În timp ce, pentru rumînimea prinsă în jugul sistemului, schimbarea/etnia profitorilor conta mai puţin (dacă or fi sesizat-o). Şi chiar dacă i-ar fi deranjat schimbarea stăpânilor, nu erau în poziţia să se exprime. De-abia mai tîrziu,  după ce s-au mai ridicat, au putut şi puii de ţărani să înţeleagă mecanismele colective (pierderile globale aduse de o cotropire) şi să-şi perceapă/apere interesele comunitare. Dar, la începutul „antisemitismului” generat de invazie, a fost mai mult vorba de o ciocnire de interese între straturi compradore, în care dimensiunea etnico-rasială era doar forţa de organizare a unor agregări pragmatice. Așa cum şi fanarioţii s-au urcat peste stratul cumano-tătar; care s-a urcat peste cel slav etc., compunînd prin suprapunere relieful „românităţii”. Ce să însemne  „autohtoni”, după o astfel de istorie? Cei ce au venit mai demult (măcar 2-3 generaţii) şi s-au asimilat (pe jos – strecuraţi în „popor”, sau pe sus – dinspre puterea cucerită). Aşa au ajuns patrioţi români: grecii, aromânii, armenii – diseminaţi, iţiţi în calea invadatorilor evrei (în timp ce bulgarii, ungurii, ruşii, nemţii au fost polarizaţi de agregări concurente). Rămânînd de lămurit de ce nu s-a întîmplat apoi şi cu evreimea un proces similar de îmbăştinare.

            Deocamdată, să tragem linia: după ce cucereşte terioriul unuia mai slab, animalul/tribul se simte acasă şi se apără de noii pretendenţi, omul ocupant reclamînd apoi ticăloşia celor ce ar vrea să-i ia locul. Care să fie temelia morală pe care s-ar putea baza… un manual (ce trebuie să inducă valori colective, prin educaţie)? O fi vetustă ideologia apărării ţărişoarei, lauda posturii omului/ grupului în apărare, dar măcar se potriveşte: nouă şi tradiţiei morale de a îndreptăţi victima. Justificarea dreptului de a ocupa pe alţii şi a le impune să nu se plîngă e însă penibilă: şi în plan etic, şi în planul intereselor româneşti. 

            Mă voi dezbăra deci de axiologie şi mă voi limita la fapte, ajutat de un singur autor (cvasi-necunoscut), ales din bibliografia de mai sus…

VA URMA

Citește și episoadele anterioare:

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XLI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XL)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXVIII-XXXIX)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXVII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXVI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXIV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXXI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXX)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXIX)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXVIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXVII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XXVI)

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XXV)

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XXIV)

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XXIII)

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XXII)

Combaterea „antisemitismului” folosește subjugării românilor? (XX-XXI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XIX)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XVIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XVII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XVI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XIV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (XI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (X)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (IX)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (VIII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (VII)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (VI)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (V)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (IV)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (III)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (II)

Combaterea „antisemitismului” foloseşte subjugării românilor? (I)

 4,627 total views,  6 views today