• Noua Lege a Educației, proiect inițiat de profesorul Florian Colceag

A fost publicată în serial în numerele 74, 75, 76, 77 și 78 ale revistei „CERTITUDINEA”

Am demarat, începând din numărul 73 al revistei CERTITUDINEA, prezentarea  unei noi Legi a Educației, concepute de profesorul Florian Colceag, împreună cu un grup de specialiști în educație, și susținută în Parlament de senatorul Valeca Șerban-Constantin. Proiectul a trecut de Senat și urmează să fie avizat de Camera Deputaților, cameră decizională.

Textul proiectului se află postat, pentru dezbateri, pe site-ul http://www.cdep.ro, la pagina de Proiecte. Dezbaterea, ca și susținerea proiectului (elaborate încă din 29.06.2020) vor avea loc, desigur, pe site-ul Camerei, dar și pe alte platforme online, pe care le vom comunica. Acest nou proiect de Lege a Educației este, de fapt, o revizuire a Legii în curs. (Miron Manega)

__________________________________________________

LEGE

pentru modificarea și completarea Legii Nr. 1/2011 din 5

ianuarie 2011 – Legea educaţiei naţionale

Art. 2

Educația este un sistem de interes strategic național, profesional şi apolitic; politicile publice educaționale sunt elaborate de instituții specializate formate din oameni cu nivel înalt de competență profesională în domeniu, iar singura cale de acces în ierarhia educațională este prin recunoaștere profesională certificată prin rezultate.

Art. 2 alin. 7

În România învăţământul constituie prioritate naţională. Legea educației naționale are următoarele obiective specifice:

a) cultivarea valorilor educaționale, precum curajul, integritatea, patriotism, responsabilitatea, respectul, drepturile și libertățile cetățenești, încrederea, onestitatea, performanța, creativitatea, spiritul de echipă, umanismul și solidaritatea, moralitatea, libertatea de cunoaștere, dezvoltarea gândirii şi a exprimării etc.;

b) valorificarea optimă a potențialului uman, în concordanță cu cerințele și evoluțiile prognozate ale pieței muncii;

c) dezvoltarea abilităților elevilor în vederea maximizării nivelului aptitudinal și al deprinderilor specifice;

d) corelarea programelor educaționale cu cerințele economiei locale, regionale și internaționale;

e) optimizarea, modernizarea și actualizarea permanentă a tehnicilor de predare, corelate cu nevoile de învățare ale elevilor;

f) formarea elevilor în spiritul implicării civice, sociale și familiale, a protecției mediului;

g) formarea și dezvoltarea unor atitudini și comportamente de tip inovativ și creativ;

h) facilitarea și încurajarea utilizării libere a informațiilor din diferite baze de date, inclusiv cele online;

i) încurajarea parteneriatelor de tip public-privat pe linia dezvoltării procesului educațional, într-o manieră modernă care să răspundă la provocările actuale;

j) organizarea programului, ținându-se cont de impactul asupra dezvoltării fizice, intelectuale și emoționale a elevilor, dar și cu respectarea nevoii de activitate sportivă și respectarea limitelor de efort sustenabil pentru elevi;

k) reconsiderarea vârstei minime de intrare în sistemul instituționalizat de educație, oferind posibilitatea unei interacțiuni susținute cu familia;

l) creșterea performanţelor profesionale, prin transfer de bune practici;

m) încurajarea inițiativelor private pe linia formării și creșterii gradului de performanță al profesorilor;

n) flexibilizarea rutelor educaționale, prin sistemul de credite transferabile;

o) formarea atitudinii patriotice şi protective pentru mediul natural;

p) orientarea educaţiei către mediul social, economic, tehnologic, digital, spiritual;

q) asigurarea suportului digital pentru întregul sistem de educaţie, pe linia a pregătirii

cadrelor didactice în direcția utilizării lucrului online, prin colaborarea cu elevii și/sau cu organizațiile educaționale specializate.

Art. 6, alin 2¹

Se înființează Bordul Național al Educaţiei, organ consultativ al Ministerului Educaţiei, al cărui președinte este propus de Academia Română, format din reprezentanți ai Învățământului gimnazial, liceal, preuniversitar și universitar, ai Consiliului Național al Rectorilor, precum și din reprezentanți ai entităților (asociații profesionale, ONG-uri etc.) cu activitate în domeniul educației.

Art. 6, alin 2²

Bordul Naţional al Educației va dezvolta politicile publice necesare, ce vor fi aprobate de către Ministerul Educaţiei, având următoarele linii directoare:

a) nivelul de performanţă în creșterea progresului elevilor, tradus în talent, dedicație profesională şi implicare în activitatea didactică (pondere 80% din salariu);

b) vechimea în profesie (pondere 20% din salariu), dacă este însoțită de un transfer de calitate a bunelor practici către profesorii tineri.

c) propunerile Bordului Național al Educației vor fi avizate de Ministerul Educației și aduse spre știință Guvernului României.

Art. 6, alin 2¹

Bordul Naţional al Educației va avea următoarele atribuții:

a. formarea de experți în educație, în cadrul unei comunități de formatori, ce generează alți formatori, prin împărtășire de experiență proprie;

b.  învățarea prin experiență practică şi imitarea specialiștilor din domeniile productive;

c.  recrutarea celor mai buni profesori pentru proiectarea şi executarea programelor de instruire necesare rezolvării problemelor comunității;

d. crearea unor bazine de formare continuă, specializate pe creşterea nivelului de specializare ce poate răspunde la nevoile finanțatorului;

e.  descoperirea caracteristicilor şi sectoarelor de cunoaștere pe nivele şi pe domenii diferite ale oamenilor; dezvoltarea de cursuri ce se pot folosi de experiența personală a oamenilor şi direcționarea acesteia către nevoile de cunoaștere ale comunității şi schimbarea prin educație a modelului de gândire;

f. estimarea noilor direcții de educaţie de excelență, ce va permite crearea de specialiști pentru profesiile viitorului;

g. intensificarea programului „brain regain” concomitent cu dezvoltarea sustenabilă şi durabilă;

h. atragerea studenților străini în programele românești de educație;

i.  specializarea educației şi a corpului profesoral pentru tehnicile de lucru necesare diferitelor grupuri țintă.

j. dezvoltarea mecanismului capabil să formeze, să atragă şi să stimuleze material corpul profesoral de vocație în educație;

k. continuitatea programelor de dezvoltare istorică a educației, indiferent de fluctuațiile politice şi conforme cu nevoile de dezvoltare durabilă;

l. inovarea tehnologiilor educaţionale, păstrând valorile şi principiile validate din tradițiile educaţionale de succes;

m. încadrarea economică a diferitelor grupuri țintă, în conformitate cu abilitățile lor profesionale sau sociale şi cu nevoile de dezvoltare a diferitelor sectoare economice sau ecologice;

n. creșterea prestigiului profesional al meseriei de educator şi extinderea programelor la nivelul adulților şi emigranților; programe obligatorii de gândire, cultură şi limbă română pentru conlocuitori;

o. emite strategii pe termen lung pentru sistemul educațional din România;

p. propune, modifică acte normative și strategii.

Art. 6, alin 2²

Bordul Naţional al Educației are în componența sa un grup de experți din domeniul educației.

Art. 6, alin 2³

Contribuția, prin munca proprie, la îmbunătățirea sistemului de educație ce aduce beneficii pe termen lung va fi trecută ca indicator calitativ şi va contribui în mod esențial, atât la creșterea salarială, cât şi la nivelul pensiilor. Această contribuţie va fi evaluată de Bordul Naţional de Educație, căruia i s-au propus spre analiză metode şi mijloace inovative ce pot îmbunătăți educația.

Art. 6, alin 3

Calitatea studiilor se verifică prin calificarea recunoscută a ofertanților de studii, în funcție de topurile naționale sau internaționale. Poziția în topurile organizate de Bordul Naţional de Educație va fi obligatoriu trecută în diploma de studii, pentru a informa piața muncii de nivelul de calificare ce trebuie să corespundă cu nevoile pieței muncii.

Art. 6, alin 4

Calificările superioare nevoilor pieței muncii curente își vor găsi locul în cercetarea științifică şi în educația universitară, fiind sprijinite în mod particular de stat, deoarece sunt factorii de progres economic şi de rezolvare a diverselor tipuri de crize, prin creşterea nivelului cunoștințelor teoretice și practice.

Art. 11, alin 21

Guvernul, ca furnizor educațional, are în principal următoarele atribuții:

a) dezvoltarea bilaterală a profesiilor aferente potențialității individuale ale elevilor, dar şi a programelor educaţionale corespunzătoare nevoilor pieței muncii şi vieții sociale, care se va realiza prin:

            (I) diferențierea curriculei având drept scop optimizarea procesul învățării, dar și stabilirea unor profile ocupaționale în concordanță cu cererea pieței muncii;

            (II) dezvoltarea organizațiilor cu experiență în educarea şi lucrul cu copiii cu trăsături psihologice, sociale sau de sănătate diferite;

            (III) colaborarea dintre şcoli şi organizațiile de părinți în dezvoltarea de proiecte şi programe;

            (IV) evidența transparentă a modului de alocare și cheltuire a resurselor financiare;

            (V) responsabilitatea privind calitatea programelor şi a materialelor educaţionale;

(VI) orientarea educaţiei către domenii prioritare: social, economic, mediu, tehnologic, digital, spiritual;

b) încurajarea parteneriatelor de tip public-privat, dar și a finanțărilor private;

c) încurajarea practicii elevilor pe durata vacanțelor școlare, în cadrul societăților comerciale cu capital privat sau de stat și ONG-uri;

d) elaborarea curriculei-nucleu, care să răspundă necesităților de dezvoltare națională;

e) obligativitatea absolvenților, care nu au contract şi bursă de studii, de a lucra o perioadă de 5 ani în cadrul comunităților educaţionale;

f) asigurarea unui sistem de burse de studiu pentru excelenţă în educație, atât pentru profesorii de vocație, cât şi pentru elevii excepționali;

g) încurajarea înființării de fonduri din surse alternative, prin care unitățile de învățământ să își poată asigura necesarul pregătirii cadrelor didactice, a dezvoltării unor proiecte etc;

h) asigurarea cadrului legal prin care entitățile care oferă finanțare elevilor, în vederea procesului educațional, să poată beneficia de munca acestora, în caz contrar absolvenții fiind obligați să suporte contravaloarea finanțării;

i) asigurarea mijloacelor tehnice (conexiune internet, sisteme informatice – tablete) pentru elevi, în vederea desfășurării optime a procesului de învățământ online;

j) asigurarea (dezvoltarea și găzduirea) platformelor tip e-learning aferente fiecărei discipline și an de studiu, prin care să se desfășoare învățământul online; platforme realizate prin crearea de consorții la nivel național cu facultățile de profil (informatică, IT, științe sociale și pedagogice);

k) adaptarea programei clasice la formatul tip online, astfel încât beneficiarul învățământului online să dobândească pachetul optim de cunoștințe și deprinderi aferente cadrului național.

l) deschiderea pieței muncii a programelor de observare, participare şi muncă în perioada vacanţelor pentru elevi, în vederea obținerii de experiență;

m) deschiderea pieței muncii pentru contractarea, pri de finanțare a studiilor superioare, prin contract pe perioadă determinată după absolvire.

Art. 14¹

Ministerul Educației Naționale are următoarele atribuții:

                                    a) controlarea fluidității şi managementul în timp real al educației;

                                    b) asigurarea finanțării programelor educaționale;

                                    c) asigurarea, prin parteneriate cu alte instituții, a selectării cadrelor pentru generarea bazinului de rezerve ce sunt sau vor fi angajate în educație şi asigurarea bunei pregătiri a acestora;

                                    d) acordarea şi ridicarea licențelor de funcționare a unităților educaționale publice sau private, în urma evaluării progresului elevilor şi a performanţelor acestora;                                     e) consultarea tuturor factorilor implicați: societate civilă, elevi, părinți, profesori, patronate etc, pentru identificarea problemelor, rezolvarea acestora, implementarea și susținerea unui sistem de învățământ adaptat realității și viitorului…

Învățământul vocațional și educația militară. Limba română – obligatorie pentru toate minoritățile

Art. 22, alin 8

Consiliul de evaluare are următoarele atribuții de referință:

• programe de formare a personalității elevilor în cadrul şcolii;
• dezvoltarea experienței muncii în grup şi a gestionării practice a cunoștințelor acumulate;
• realizarea de clasamente în funcție de premiile obținute la diferite evenimente școlare sau profesionale;
• evaluarea se va realiza prin:

(I) sistem de indicatori cantitativi, calitativi, corelativi care să poată permite încadrarea şi specializarea elevilor în grupuri eterogene şi complementare;

(II) programele de învățare continuă de-a lungul vieții;

(III) dezvoltarea de noi tehnologii în cadrul laboratoarelor de creație tehnologică şi inventică ale universităților tehnice, concomitent cu pregătirea de specialiști în dezvoltarea de noi profesii ce se formează în jurul noilor tehnologii (dezvoltatori, organizatori, instructori de specialitate, prospectori de piață etc.);

(IV) punerea accentului pe produs şi calitatea finală a acestuia și nu pe proces.

(V) programe de formare a calităților necesare pe piaţa muncii prin curricule dedicate scopului respectiv, cu informații transdisciplinare;

(VI) programe de antrenament a evoluției în diverse sisteme de gândire şi adaptare la diverse logici prin studiul complexității naturii şi a științelor complexității şi dinamicii;

(VIII) introducerea programelor educaţionale caracteristice dezvoltării abilităților unor stiluri de învățare;

e) introducerea sistemului de evaluare în funcție de atingerea scopurilor propuse atât pentru profesori (introdus în fişa de post), cât şi pentru elevi (introdus în obiectivele curriculei) educația prin proiecte de grup;

f) programe de mentorat între elevii ce au obținut rezultate şi cei care sunt în procesul de formare (sistemul de centuri colorate);

g) profilul de prezentare pentru piața muncii atât prin rezultatele şcolare, portofoliul elevilor şi performanţele obținute.

h) dezvoltarea de baze de date cu oferte de programe educaţionale eficiente;

i) integrarea programelor locale în programe internaționale cu feedback de pe piața muncii locale sau globale; 

j) platforma de integrare eficientă a absolvenților pe piața muncii.

Art 22 alin 9

În vederea asigurării optime, la standarde de calitate ridicat, Ministerul Educaţiei și Cercetării va realiza și gestiona platforma integrată destinată procesului educațional online prin care să se asigure următoarele linii directoare:

– evaluarea nivelului de performanță al elevilor, identificarea nivelului de compatibilitate a stilului de predare cu nivelul și direcția de învăţare a elevilor;

– instrumente de evaluare a progresului;

– biblioteci de date care să permită accesul la materiale didactice utile dezvoltării elevilor, dar și profesorilor în vederea pregătirii conținutului educațional;

– generarea de rapoarte automate către părinţi vizând evaluarea elevilor;

Art. 26¹

Se aprobă înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale şi de aplicație.

Art. 26²(1)

Începând cu anul școlar XXX-XXX, în sistemul de învățământ preuniversitar vor fi selectate unități de învățământ experimentale și de aplicație, denumite în continuare unități-pilot. Scopul unităților-pilot este testarea unor noi modele curriculare și de carieră didactică, în vederea fundamentării de politici publice la nivel național.

(2) Unitățile-pilot fac parte din sistemul național de învățământ.

(3) În unitățile-pilot se aplică dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și reglementările subsecvente. În acest sens trebuie menționat că Legea 1/2011 se va aplica concomitent cu prezenta, prevalând dispozițiile prezentei acolo unde există contradicție sau unde Lg. 1/2011 nu are prevederi cu privire la aplicarea prezentei, urmând ca la momentul implementării prezentei, Lg.1/2011 să fie abrogată în integralitate.

(4) În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor prezentei legi, ministrul educației și cercetării poate emite ordine, instrucțiuni sau alte masuri necesare.

Art. 26³ (1)

Pentru anul școlar XXX-XXXX, lista unităților de învățământ preuniversitar care vor funcționa ca unități-pilot se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării, cel târziu la data de XXX.

(2) În acest scop, ministrul educației și cercetării va aproba Metodologia de înființare și funcționare a unităților-pilot. Aceasta va cuprinde:

a) modalitatea prin care unitățile de învățământ preuniversitar pot solicita dobândirea statutului de unitate-pilot

b) criteriile pe baza cărora sunt selectate unitățile-pilot

c) modelele curriculare ce vor face obiectul pilotării

d) structura de personal și modalitățile de organizare a normei de muncă  pentru personalul didactic și nedidactic din unitățile-pilot

e) mecanismele de finanțare a unităților-pilot

f) mecanismul de monitorizare și evaluare a unităților-pilot

g) alte reglementări necesare înființării și funcționării unităților-pilot.

Art 19. alin 1

Ministerul Educației și Cercetării, prin entitățile subordonate și coordonate, precum și autoritățile administrației publice locale sprijină, conform atribuțiilor ce le revin, unitățile-pilot unde se va face testarea noilor modele curriculare și de carieră didactică, în vederea fundamentării de politici publice la nivel național.

Art 19 alin 2

Ministerul Educației și Cercetării elaborează și aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, până la data de XXX.

Art. 26, alin. 1, lit. a

Evaluarea funcționalității şi a rezultatelor centrelor în vederea menținerii licenței de funcționare;

Art. 26, alin. 1, lit. b

Asigurarea unei corelații directe între piața muncii, resursele financiare ale unității de învățământ şi elevii recrutați de timpuriu, prin intermediul:

(I) consiliului de evaluare;

(II) indicatorilor calitativi şi cantitativi de evaluare conform nevoilor complexe ale dinamicii educative;

(III) platformelor de colaborare dintre mediul de formare şi piața muncii, profilul aptitudinal și profesional al elevului;

(IV) programelor inovative şi creative, dezbateri în grup, gruparea pe abilități şi vârstă mentală;

(V) mecanismelor de optimizare a fluxurilor educative şi portofoliilor de răspuns pentru situații diverse care se vor realiza, preponderent prin:

– forumuri părinți-profesori;

– instruirea profesorilor în stilurile de predare bazate pe feedback;

– dezvoltarea de strategii educative flexibile pentru diverse situații-problemă, corespunzătoare fazei de dezvoltare a copiilor, de la emoțional, joc, cognitiv, aplicativ, cercetare, etc.

Art. 26, alin. 1, lit. c

Regulamente de funcționare internă ale centrelor şi sistemul de valori proprii şcolii.

Art. 26, alin. 1, lit. d 

Dezvoltarea de curricule individualizate în funcţie de profilul elevului;

Art. 28, alin.3

Educația preșcolară va fi furnizată de personalul Centrului Național de Instruire Diferențiată pe dezvoltarea pe vârste psihologice a copiilor şi a tehnologiilor didactice optime, ce permit dezvoltarea potențialelor copiilor şi conduc la creșterea abilităților acestora.

Art. 28, alin. 4

Tipurile de activități destinate preșcolarilor pentru dezvoltarea abilităților specifice sunt:

a) activități multiple în natură având drept scop observarea şi interpretarea realității;

b) activități de integrare socială şi de grup pentru a dezvolta mai târziu capacități de cooperare şi lucru în echipă;

c) activități creative;

d) activități care să le dezvolte abilitățile motorii, senzitive sau artistice;

e) activități care să conducă la deprinderea unui comportament responsabil atât în natură, cât şi în societate, cu păstrarea curățeniei şi a normelor de politețe şi sanitare; de asemenea, activităţi care să conducă la respectarea muncii altora.

Art. 28, alin. 5

Acumularea de cunoștințe se va face prin activități practice organizate de şcoală în colaborare cu parteneri educaționali.

Art. 32, alin.1¹

Învățământul vocațional este destinat elevilor cu înclinații practice şi aplicative. Separarea traseelor educaționale se face la vârsta de 12 ani.

Art. 32, alin.1²

În învățământul vocațional, tehnicile aplicative direct şi cele experimentale sunt prioritare. Curricula aleasă în diferitele unități educaționale presupune obținerea unui produs finit, de la obiecte propriu-zise, la programe pe computer. Structura programelor educative este direct dependentă de programele de dezvoltare profesională.

Art. 33, alin.1¹

Educația profesională se va realiza prin colaborarea cu unitățile productive, pe baza unui contract în care se specifică așteptările şi performanţele dorite pentru angajarea ulterioară a absolvenților în unitățile respective.

Art. 33, alin.1²

Unitățile productive vor acoperi jumătate din cheltuielile de școlarizare, cealaltă parte fiind acoperită de bugetul de stat.

Art. 33, alin. 1³

În condițiile în care școlile nu au aparatura necesară instruirii elevilor şi asigurării practicii în producție, aceasta va fi oferită de unitățile productive. Absolvenții angajați vor avea obligativitatea, prin contract, de a lucra timp de trei ani în unitatea ce a finanțat școala.

Art. 34, alin. 2¹

Învățământul militar se face după o selecție riguroasă a profilului candidaților. Aceștia trebuie sa îndeplinească standardul impus de cariera militară.

Art. 34, alin. 2²

Educația militară presupune dezvoltarea autodisciplinei, conștientei, responsabilității, capacităților de mediere, de improvizare, de ducere la bun sfârșit a unei sarcini şi de acțiune în timp real.

Art. 34, alin. 2³

Educația militară este necesară pentru managementul crizelor pe un spectru larg de acțiune, de la intervenția rapidă pentru stingerea sau evitarea situații de criză, până la crize specifice precum apărarea granițelor, medierea în caz de negociere pentru evitarea sau stingerea conflictului sau gestionarea unei crize de mediu.

Art. 44, alin. 3³

Învățământul postliceal este o formă de educație ce asigură o etapă intermediară către educația superioară. Această formă de educație trebuie să corespundă nevoilor de calificare specifice pieței muncii şi poate fi evaluată cu credite sau fracțiuni de credite, dacă este continuată în învățământul superior, pe aceeași direcție profesională.

Art. 44, alin. 3⁴

Învățământul postliceal are durata necesară cerută de nivelul de calificare practică şi presupune atât cunoștințe teoretice, cât şi activitate practică la locul de munca.

Art. 45, alin. 1

Toate minoritățile vor învăța în mod obligatoriu limba română.

Art. 45, alin. 1⁴

Celelalte materii școlare pot fi predate în limbile naționale, cu manuale elaborate de  Editura Didactică şi Pedagogică. Deoarece există două tipuri de comunități, naționale şi etnice, se poate preda istoria națională cu elemente de istorie etnică în limba etnică, atâta vreme cât punctele de vedere nu sunt contradictorii. Daca apar divergențe de opinii, acestea se vor rezolva cu ajutorul specialiștilor în istorie ai Academiei Române, pe baza probelor concrete.

Art. 45, alin. 1⁵

Educarea minorităților se va face în spiritul păcii şi al cooperării, fiind interzise atitudinile șovine sau propagarea unor știri false prin care se susțin intereselor altor ţări.

Art. 45, alin. 1⁶ Școlile care nu cultivă atitudinea pașnică şi cooperantă vor pierde licența de funcționare, la fel şi școlile ce nu oferă o educație performantă în interesul copiilor. Verificarea comportamentului școlilor se va face cu ajutorul evaluatorilor specializați şi al organelor de supraveghere ale statului.

Atribuțiile educației publice. Învățământul confesional și managementul în educație

Art. 57, alin. 6, lit. A. Atribuțiile de referință ale educației publice sunt:

a) recunoașterea creditelor maximale obținute pe materia din ciclul următor de educație şi nerepetarea materiei după promovare, pe materiile unde au performat;

b) flexibilizarea nivelelor de dificultate a curriculei cu credite parțiale în funcție de nivelul de dificultate;

c) evaluarea progresului copiilor;

d) profilul orientativ al elevului pe domenii de interes se va realiza prin:

            (I) evidențierea direcțiilor în care copilul progresează şi oferirea traseului de progres ulterior până la dezvoltarea de abilități pe piața muncii;

(II) sistemul de recunoaștere a programelor obținute prin recunoașterea rezultatelor generale ale instituției în concursuri diverse;  

            (III) diversificarea profilelor de învățare şi introducerea de programe specifice pentru tipurile de învățare;

            (IV) programe de instruire intensivă şi de trecere accelerată prin materie, în conformitate cu nivelul de maturitate cognitivă a copilului şi de orizontul de interes al acestuia; posibilitatea reintrării în educația de bază;

(V) unități de specializare înaltă pe diferite domenii de activitate, alegerea materiilor de către elev din programele școlilor din consorțiul educațional cooperant ce oferă recunoaștere reciprocă a rezultatelor în portofoliul elevilor; de exemplu, Australia;

            (VI) şcoli de însușire a una sau două meserii cerute pe piața muncii;

e) mecanismele de credite transferabile;

f) încurajarea performanței pe domeniile de pasiune pentru obținerea unui număr mare de credite.

g) dezvoltarea profesionalizării timpurii pe domeniile de pasiune, cu transferabilitatea creditelor pe performanţă în treapta următoare de studii în unități specializate;

h) promovarea în ciclul următor de educație cu credite maximale pe domeniile de pasiune şi minimale pe celelalte domenii;

i) programe de recuperare a cunoștințelor neînsușite, cu ajutor „Peer to Peer” („de la egal la egal” – partenerii sunt participanţi egali la proces);

j) orientarea către programe specializate, în funcție de orientările copiilor la pubertate;

k) asigurarea traseelor personalizate ale elevilor, prin diversificarea ofertei educaţionale alternative;

l) promovarea elevilor dacă au obținut un număr mare de credite per total, chiar dacă nu au promovat la unele materii, cu condiția reexaminării şi a promovării în anii următori din ciclul școlar.

Art. 60, alin. 1¹. Învățământul confesional este dedicat înțelegerii relației omului cu universul, cu mediul natural şi cu diverse modele de gândire elaborate de-a lungul timpului; se referă la puncte de vedere spirituale, obiceiuri şi tradiții, credințe şi modalități de transmitere a înțelepciunii vechi care a contribuit la rezolvarea crizelor istorice sau care a produs crize istorice.

Art. 60, alin. 1². Această formă de învățământ conține elemente de istorie a gândirii umane, provenind din istoria culturii umane, din istoria religiilor şi din modele de comportament, credințe, ritualuri ca modele de organizare umană, credințe şi evoluția acestora în timp, precum şi modalități de experimentare a relației omului cu reperele social-culturale, prin credință şi comportament de înaltă calitate umană.

Art. 60, alin. 1³ . Educaţia, din perspectiva învățământului confesional, se face pe baza studiilor științifice la zi şi are ca scop dezvoltarea simțirii, a spiritualității şi a personalității copiilor. Deoarece cultura şi valorile spirituale tradiționale românești s-au format în creștinism, textul de bază va fi Biblia Creștină.

Art. 61 ¹ (1). Conducerea școlilor va fi aleasă de către Consiliul şcolii, format din o treime profesori cu experiență, jumătate părinți aleși de către consiliul părinților şcolii şi o șesime reprezentanți ai administrației sau ai finanțatorilor şi sprijinitorilor școlii.

(2) Conducerea şcolii va fi selectată dintre profesorii specializați în management educațional, prin intermediul cursurilor cu acest profil, furnizate de formatorii specializați din universități.  În cazul în care nu există astfel de profesori, conducerea unității se va specializa în management educațional, desemnarea cadrelor de conducere fiind, în acest caz, provizorie. Confirmarea alegerii se va face în urma analizării de către Consiliul şcolii a progresului şcolii, criteriul fiind raportat la  progresul elevilor. Mandatul are o perioadă de 3-5 ani și poate fi prelungit.

(3) În cazul în care se va identifica o persoană specializată în management educațional în concursul de alegere a conducerii şcolii, provenind fie din interiorul școlii, fie din afară prin angajare, ea poate fi aleasă de către Consiliul şcolii în aceleași condiții.

(4) Consiliul şcolii va analiza performanțele directorilor şi realizarea obiectivelor propuse la început de mandat. Consiliul şcolii poate, de asemenea, revoca din funcție conducerea şcolii, dacă performanțele acesteia sunt nemulțumitoare. Convocarea pentru revocare se poate face după primele șase luni de la numire. Convocarea poate fi realizată la cererea a 1/3 din Consiliul școlii, precum și la propunerea a ½ din efectivul elevilor sau ½ al părinților.

(5) Școlile sunt autonome în privința alegerii conducerii şi a programelor educative, care trebuie să răspundă nevoilor locale de educație;

(6) Toți profesorii sunt obligați să se instruiască şi să se specializeze în abordarea multidisciplinară a problemelor, prin cursuri specializate furnizate de organizații sau școli cu acest profil.

(7) Progresul elevilor în înțelegerea multidisciplinară şi în înțelegerea complexității fenomenelor, precum şi în modelul de aplicare practică a cunoștințelor dobândite, va fi urmărit de către conducerea unităților şi va constitui criteriul de performanţă ce duce la finanțarea diferențiată a școlilor. La egalitate cu performanţele teoretice evaluate prin testele internaționale gen TIMMS, PIRLS PISA,  se va regăsi și participarea la expoziții cu produse proiectate şi executate de elevi, acestea fiind criteriile de evaluare a progresului elevilor. Evaluarea va fi făcută de către evaluatorii independenți şi profesioniști.

(8) Examinarea la admiterea în liceu a elevilor va fi făcută pe următoarele principii:

            a) fiecare liceu are libertatea de a alege materiile la care se va face examinarea, conform profilului liceului;

            b) elevii care au obținut media la examen de peste 8 vor fi considerați admiși fără a se mai lua în considerare media din școala generală;

            c) pentru ceilalți elevi, se va folosi media ponderată constant, 70% din medie fiind dată de rezultatele obținute la examinare şi 30% fiind dată de media obținută în școala generală, evaluată în credite transferabile;

            d) până la implementarea sistemului de credite transferabile, se va folosi media generală în pondere de 30% şi media la admitere de 70%.

(9) La materia de examen limba română se va testa capacitatea de înțelegere a textului scris şi de corelare a informațiilor din text.

(10) La materia de examinare matematică se va testa capacitatea de aplicare practică a cunoștințelor teoretice, cu excepția liceelor de profil științific, unde se vor testa şi cunoștințe științifice avansate.

(11) Fiecare liceu va testa abilitățile ce corespund profilului său și care conduc către profesia viitoare. Se vor testa și cunoștințe generale pe direcții anunțate anterior.

(12) Primăriile sau finanțatorii sunt obligați să respecte finanțarea diferențiată a școlilor şi, prin organele lor de control, să verifice folosirea corectă a banilor, conform planului de lucru anual şi pe termen lung propus de şcoli, sancționând orice încercare sau/și act comis de deturnare de fonduri, având obligația sesizării organelor de cercetare penală.

(13) Directorii de şcoli vor fi verificați de către Consiliul şcolii în privința gestionării eficiente a fondurilor, pentru a se evita risipirea banilor sau eventuale fraude; este interzisă solicitarea și/sau folosirea, sub orice formă, a banilor, manoperei sau lucrărilor de la părinții elevilor sau/și intermediari ai acestora.

(14) Școlile se pot asocia între ele în furnizarea de programe educaționale care să ofere posibilitatea alegerii unor trasee educaționale individualizate pentru elevi. Creditele obținute astfel sunt transferabile în portofoliul elevilor.

(14) Școlile au obligativitatea publicării şi asigurării unei publicități corespunzătoare a programelor educaționale pe site-urile școlilor.

(15) Prin introducerea educației online complementare va scădea numărul elevilor prezenți efectiv la clasă. Clasele online vor fi obligatorii în perioadele de crize în care nu se pot face ore în școli. Elevii din zone izolate sau copiii români din diaspora au dreptul sa se înscrie în cursurile online ofertate de platformele oficiale de educaţie oficială sau de educaţie alternativă recunoscute de Ministerul Educaţiei.(17) Evaluarea va fi făcută de către Consiliul şcolii, în colaborare cu organizațiile de părinți, care cuantifică calitatea muncii profesorilor asupra propriilor copii. Decizia va fi validata de Asociația Inspectorilor Independenți, în urma unei anchete și evaluări paralele de terță parte.

Bacalaureatul internațional

Art. 65, alin. 3¹ Curricula școlară este împărțită în două tipuri: obligatorie şi la dispoziția școlilor.

Art. 65, alin. 3² Selectarea materiilor şi a ponderilor în timp ale acestora se va face în conformitate cu profilul şi specializarea școlilor, cu necesitățile pieței muncii şi cu specializările profesorilor. Această alegere va fi făcută de Consiliul şcolii pentru curricula la dispoziția școlilor şi de Bordul Naţional al Educației pentru curricula obligatorie.

Art. 65, alin. 4¹ Curricula obligatorie trebuie să atingă următoarele obiective:

a) asigurarea unui bagaj esențial de cunoștințe de cultură generală, dar şi cu specific românesc, precum şi însușirea tehnicilor de accesare a informațiilor pentru aprofundarea lor pe diferite domenii alese de elevi;

b) dezvoltarea abilităților de gândire şi de analizare a realității;

c) dezvoltarea cunoștințelor ce țin de formarea abilităților necesare pentru a face faţă șocului viitorului;

d) dezvoltarea sentimentul patriotic;

e) dezvoltarea conștiinței de mediu;

f) dezvoltarea abilităților necesare obţinerii de performanţe în activitate;

g) dezvoltarea abilităților de comunicare în mai multe limbi;

h) dezvoltarea abilităților sociale şi de adaptare la nevoile pieței muncii;      

i) numărul de ore destinat curriculei obligatorii este 2/3 din numărul orelor de clasă, cealaltă treime fiind dedicată curriculei la decizia elevului după vârsta de 12 ani, sau la decizia părintelui, pentru copiii cu vârste între 10 şi 12 ani;

j) dezvoltarea rezilienței individuale a elevilor;

k) manualele vor fi redactate astfel încât să cuprindă cunoștințe semnificative având drept principiu formarea și dezvoltarea unor abilități necesare cogniției și adaptării;

l) manualele școlare vor fi redactate astfel încât să se poată face, cu ușurință, trecerea de la sistemul clasic de predare la cel online.

Art 65, alin 4³ Se înființează Agenția Naţională Romțna pentru Educaţie, instituție formată din experți în educaţie, ce va avea ca rol principal elaborarea politicilor educaționale astfel încât sa se conformeze cu necesitățile curente și viitoare de evoluție și dezvoltare educațională.

Art. 65, alin.4⁴ În vederea adaptării curriculei la cerințele  pieței muncii se instituie obligativitatea formării Comisiei de Adaptare a Programelor de Studiu Universitar (CAPSU);

– CAPSU funcționează în coordonarea Ministerului Educației;

– CAPSU este formata din câte 2 reprezentanți ai Patronatelor si Sindicatelor de ramură, 2 reprezentanți ai Consiliului Rectorilor, 2 reprezentanți al Ministerului Educației și un reprezentant al Ministerului Muncii; hotarârile se iau cu majoritate simplă;

– CAPSU își poate forma subcomisii de lucru pentru fiecare ramură economică;

– Componența CAPSU și a subcomisiilor se aprobă prin Hotarâre de Guvern la propunerea instituțiilor nominalizate;

– Hotarârile CAPSU se aprobă prin Hotarâre de Guvern;

– CAPSU stabilește pentru fiecare ramură economică programa analitică și conținutul minimal a cel puțin 5 cursuri de specialitate din anii terminali, care să fie în concordanță cu cerințele pieții pentru fiecare ramură economică determinată;

– În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, CAPSU va stabili cerințele pentru anul universitar 2021-2022;

– La fiecare 4 ani, CAPSU va putea adapta cerințele, așa cum sunt descrise mai sus, în conformitate cu dezvoltările economice și tehnologice ale agenților economici români;

– Odatș cu îndeplinirea condițiilor de mai sus, patronatele și sindicatele vor introduce în contractele colective de muncă prevederi referitoare la salariul minim de încadrare a noilor angajați, cu diferențierea clară între cei care au diplomă de licență, cu 25% mai mare pentru absolvenții unui curs de master și cu încă 30% pentru absolvenții unei școli doctorale; sumele se vor stabili pe fiecare ramură în parte;

– Ministerul Muncii va revizui periodic nomenclatorul de funcții și meserii, în concordanță cu hotarârile CAPSU;

– Ministerul Educației, Ministerul Muncii, agențiile guvernamentale de resort au obligația de a respecta și urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentei dispoziții legale;

Art. 65, alin. 4⁵ Conținuturile curriculei şi modul de implementare ales vor fi conforme cu etapele de vârstă ale elevilor şi cu viteza lor de învățare, fiind diferențiate pe grad de dificultate. Terminologia utilizată şi profunzimea abordării vor fi diferențiate pe nivele de maturitate mentală, de la educația recuperatorie, la educația copiilor cu abilități înalte, manualele nefiind unice, ci diferențiate şi specializate. Stilurile de predare se vor adapta atât vârstei mentale, cât şi stilului de învățare al elevilor, având următoarele linii directoare:

– până la 4 ani se va folosi prioritar învățarea prin joc

– între 5 şi 8 ani, învățarea prin observarea detaliilor semnificative, descoperirea scenariilor din spate şi feedback prin dezbateri

– între 7 şi 10 ani, prin înțelegerea emoțiilor celorlalți şi colaborarea la nivel de grup

– între 10 şi 14 ani, prin înțelegerea logicii din spatele fenomenelor şi aplicarea practică a cunoștințelor

– după 19 ani, prin descoperirea domeniilor de pasiune.

Art. 65, alin. 5¹ Curricula la decizia școlii trebuie să atingă următoarele obiective:

                        a) dezvoltarea abilităților de aplicare în practică a cunoștințelor dobândite;

                        b) dezvoltarea cunoștințelor şi a abilităților necesare diferitelor profesii cerute de dezvoltarea economică locală;

                        c) dezvoltarea cunoștințelor necesare gestionării relațiilor socio-economice, de exemplu financiare, sanitare, de cunoaștere a modelului democratic.

Art. 77, alin. 8¹ Se introduce în învățământul românesc sistemul bacalaureatului internațional, ce permite examinarea la diferitele materii de studiu pe parcursul liceului, în funcție de momentul finalizării predării materiei respective.

Art.77, alin. 8² Bacalaureatul internațional, ca şi formele de educație alternativă care au înregistrat succes la nivel mondial şi cu tradiție pozitivă, sunt libere să funcționeze în România.

Art. 94, alin. 1, lit. A¹ Asigurarea finanțării programelor educaționale;

Art. 94, alin. 1, lit. A² Asigurarea, prin parteneriate cu alte instituții, a selectării cadrelor pentru generarea bazinului de rezerve ce sunt sau vor fi angajate în educație şi asigurarea bunei pregătiri a acestora;

Art. 94, alin. 1, lit. A³ Stabilirea domeniilor prioritare adaptate specificului regional în funcție de cerințele principalelor domenii economice, precum și dezvoltarea unor parteneriate cu principalii agenți economici din respectivele domenii în vederea pregătirii și perfecționării absolvenților instituțiilor de învățământ în ramurile solicitate de piața muncii.

Art. 94, alin. 1, lit. A⁵ Acordarea şi ridicarea licențelor de funcționare a unităților educaționale publice sau private în urma evaluării progresului elevilor şi a performanţelor acestora.

Art. 95 alin 1  Asociația Inspectorilor Școlari Independenți reprezintă o structură aflată în subordinea Ministerului, e destinată evaluării şi rezolvării problemelor școlilor și furnizează servicii potrivit cerințelor pieței educaționale

(2) Asociația Inspectorilor Școlari Independenți are următoarele atribuții:

a) asigurarea traseelor școlare individualizate ale fiecărui elev;

b) crearea bazelor de date cu oferte educaționale ale diferitelor organizații ce furnizează programe educaționale elevilor, cu precizarea specificului programelor;

c) supravegherea feedback-ului părinților cu privire la activitățile efectuate;

d) elaborarea de propuneri privind acordarea sau ridicarea de licențe de funcționare a unităților, acestea fiind făcute după o evaluare minuțioasă.

e) studii proiective vizând dezvoltarea școlilor de meserii în concordanță cu cerințele pieței muncii;

(6)        În cazul unităților publice, inspecția şcolară are rolul de a verifica nivelul de competenţă al profesorilor, prin evaluarea progresului elevilor şi prin feedback-ul părinților şi al elevilor.

(7)        În cazul în care există lacune în modul de comportament la clasă, lacune de cunoaștere pedagogică sau a materiei de predare, Asociația Inspectorilor Școlari Independenți, prin furnizorii de formare educațională competenți, are obligația de a organiza cursuri de specializare, care să acopere necesitățile profesionale pe tematicile insuficient aprofundate.

(8)        Inspectorii de specialitate vor fi selectați în urma specializării pedagogice pe domeniul respectiv, desfășurată anterior de către furnizorii de educație, publici sau privați, cu prestigiu profesional şi cu rezultate concrete şi pozitive ale activității.

(9)        Asociația Inspectorilor Școlari Independenți are obligația de a asigura local forumuri de discuție între profesori şi părinți, care își pot astfel transfera cunoștințele proprii pozitive, ceea ce conduce la o permanentă autopregătire.

(10) Asociația Inspectorilor Școlari Independenți are obligația de a înființa un serviciu de relații publice  pentru cele mai frecvente întrebări ale părinților sau ale altor persoane, precum şi un serviciu de intervenție şi mediere, în caz de conflict sau probleme care nu se pot soluționa la nivelul directorilor de unități școlare.

(11) În cazul în care Asociația Inspectorilor Școlari Independenți nu poate găsi o cale de rezolvare prin mediere, problemele vor fi trimise spre rezolvare către organele specializate.

(12) Pregătirea pedagogică, managerială, psihologică si de specialitate a membrilor Asociației Inspectorilor Școlari Independenți va fi făcută de către Centrul National de Instruire Diferenţiată.

Managementul educațional

Art. 96, alin. 1¹. Conducerea școlilor va fi aleasă de către Consiliul şcolii, format din o treime profesori cu experiență, jumătate părinți aleși de către consiliul părinților şcolii şi o șesime reprezentanți ai administrației sau ai finanțatorilor şi sprijinitorilor școlii.

Art. 96, alin. 1². Alegerea cadrelor de conducere a şcolii se va face dintre profesorii specializați în management educațional, prin cursuri cu acest profil furnizate de formatorii specializați din universități sau, în cazul în care nu există astfel de profesori, conducerea unității se va specializa în management educațional, desemnarea cadrelor de conducere fiind, în acest caz, provizorie. Confirmarea alegerii se va face în urma analizării de către Consiliul şcolii a progresului şcolii, criteriul fiind progresul elevilor.

Art. 96, alin. 1³. În cazul în care apare o persoană specializată în management educațional în concursul de alegere a conducerii şcolii, ea poate fi aleasă de către Consiliul şcolii în aceleași condiții.

Art. 96, alin. 1⁴. Consiliul şcolii va analiza performanțele directorilor şi realizarea obiectivelor propuse la început de mandat. Consiliul şcolii poate, de asemenea, revoca din funcție conducerea şcolii, dacă performanțele acesteia sunt nemulțumitoare. Convocarea pentru revocare se poate face după primele șase luni de la numire.

Art. 96, alin. 1⁵. Școlile sunt autonome în privința alegerii conducerii şi a programelor educative, care trebuie să răspundă nevoilor locale de educație şi să dezvolte curricula la decizia elevilor.

Art. 96, alin. 7¹. Directorii de şcoli vor fi verificați de către Consiliul şcolii în privința gestionării eficiente a fondurilor, pentru a se evita risipirea banilor sau eventuale fraude.

Art. 101, alin. 1¹. Finanțarea educației se va face prin raportarea ei la dezvoltarea economică, la stabilitatea şi sănătatea ecologică şi la stabilitatea socială, cei trei factori ce dezvoltă sau rezolvă crizele existente. Raportarea economică asupra lipsei educației versus nivelul de educație şi calificare ce aduce venituri bugetare este singurul factor ce determină şi investiția bugetară în educație. Dacă procesul de educație formează personalități active ce muncesc activ în profesii bine plătite şi aduc prin munca lor beneficii mari statului, atunci aceste beneficii se vor întoarce ca nivel de bugetare a educației.

Art. 101, alin. 1². Principiul diferenței dintre educație şi lipsa de educație este folosit şi în evaluarea şi investiția în școli.

Art. 101, alin. 1³. Evaluarea din punct de vedere al dezvoltării economice, stabilității ecologice şi stabilității sociale se va folosi de sistemul de ponderi pentru calculele bugetare, pornind de la aceeași filozofie a consecințelor pe termen lung a acțiunii educației, versus rezultatul lipsei de educație. Bugetarea  obligatorie de către stat a condițiilor de educație se face la fel, deoarece infrastructura rămâne, chiar dacă profesorii se schimbă, cei neperformanți fiind înlocuiți de cei performanți.

Art. 148, alin. 2¹. Sistemul creditelor transferabile reprezintă posibilitatea de recunoaștere a pregătirii anterioare a elevilor în orice sistem de educație național sau internațional, public sau privat.

Art. 148, alin. 2². Creditele transferabile vor permite promovarea elevilor la următorul nivel de educație, dacă au urmat cursurile de nivel superior şi au obținut acele credite.

Art. 148, alin. 2³. Creditele transferabile vor permite elevilor să promoveze anul școlar dacă au obținut un număr suficient de credite fără a fi nevoiți să promoveze la fiecare materie, dar fiind nevoiți să își dea examenele pe parcursul ciclului școlar.

Art. 213, alin. 1¹. Senatele universitare sunt autonome în a stabili curriculele diverselor specialități în proporție de 75% în funcție de evoluțiile socio-economice regionale, naționale sau internaționale cărora se adresează.

Art. 232, alin. 1. Profesia didactică este o profesie ce trebuie să răspundă la nevoile sistemului, fiind condiționată de calitatea serviciilor oferite. Profesorii vor avea salariul diferențiat în funcție de rezultatele şi de progresul elevilor.

Art. 232, alin. 2. Pentru a se evita pierderea profesorilor de vocație, aceștia pot continua să profeseze, fizic (la clasă) sau online, cât timp pot atrage elevii prin oferta lor educațională, plătind impozitele către stat.

Art. 236, alin. 1¹. Formarea inițială a profesorilor se face în facultăți. Facultățile sunt obligate să le furnizeze profesorilor:

a) cunoștințele teoretice la zi necesare înțelegerii procesului educativ, legate de stilurile de învățare şi de predare, factorii motivaționali, harta mentală etc.;

b) cunoștințe care să-i determine pe studenții la pedagogie din orice facultate de profil să devină conștienți de mecanismele comportamentale ale copiilor, adolescenților, tinerilor şi adulților, pentru a preveni comportamentul agresiv, prin cunoaștere şi autocunoaștere;

c) modelele de acțiune ce permit gestionarea problemelor curente în conformitate cu bunele practici internaționale;

d) metode moderne de predare interactivă.

Art. 236, alin. 1². Formarea continuă se face atât pentru remedierea atitudinilor greșite în procesul didactic, cât şi pentru dezvoltarea nivelului de calificare pe mai multe domenii cross-curriculare şi se face în CCD-uri.  

Art. 236, alin. 1³. Formarea continuă a cadrelor didactice se va face cu ajutorul persoanelor sau instituțiilor ce sunt specializate în acest domeniu. Coordonarea acesteia va fi făcută de către specialiștii din educație, al cărui rol va fi sprijinirea ridicării competenţei din domeniul educației şi asigurarea dezvoltării şi progresului elevilor prin atragerea şi formarea de profesori foarte calificați. Recunoașterea specialiștilor va fi făcută de Bordul Național al Educaţiei.

Art. 262, alin. 1¹. Durata anului școlar va fi de 33 de săptămâni. Anul școlar începe pe 15 septembrie şi se termină pe 15 iunie.

Art. 262, alin. 1². Vacanțele școlare vor fi repartizate câte două săptămâni, iarna şi primăvara, restul vacanţei fiind vara, respectând astfel ciclul de recuperare biologică a elevilor.

Art. 262, alin. 1³. Pentru copiii care obțin rezultate peste medie la concursurile internaționale, dar și cei care excelează în diverse domenii, se vor organiza tabere de pregătire şi odihnă, având prioritate copiii din medii defavorizate, proveniţi din familii cu venituri mici.

Art. 347, alin (4). Sistemul creditelor transferabile reprezintă posibilitatea de recunoaștere a pregătirii anterioare a elevilor în orice sistem de educație național sau internațional, public sau privat.

Art. 347, alin (5). Creditele transferabile vor permite promovarea elevilor la următorul nivel de educație dacă au urmat cursurile de nivel superior şi au obținut acele credite.

Art. 347, alin (6). Creditele transferabile vor permite elevilor să promoveze anul școlar dacă au obținut un număr suficient de credite, fără a fi nevoiți să promoveze la fiecare materie, dar fiind nevoiți să-și dea examenele pe parcursul ciclului școlar. Prevederile prezentei legi vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2021-2022.

 6,029 total views,  6 views today