Articol apărut în numărul 76 al revistei „CERTITUDINEA”

Formularea din titlu referitoare la Iuliean Horneț este, deocamdată, doar o posibilitate și face trimitere la textul din numărul trecut intitulat „Ce efect de țară ar avea prezența unui grup de premianți printer analfabeții din Parlament?”. Așa cum menționam acolo, inventatorul și omul de afaceri Iuliean Horneț a avut ideea de a convinge o parte din oamenii valoroși ai României (inventatori, oameni de cultură, universitari, specialiști în diverse  domenii etc.) să se implice direct în viața politică, „împingându-i” în zona decizională a Parlamentului. Adică i-a convins să candideze la alegerile parlamentare, după ce i-a constituit, conceptual, în Rețeaua Profesioniștilor (o idée mai veche a profesorului Florian Coceag era aceea de a crea o asemenea rețea). Dar, întrucât niciun profesionist, specialist, expert etc. nu are, practic, vreo șansă de a intra în competiția electorală fără adaptarea la un „algoritm” politic, Iuliean Horneț a convins un partid (Alianța pentru Unirea Românilor) să le accepte candidatura pe primele locuri în liste. Ideea i-a venit destul de târziu, dar nu este exclus ca mișcarea să aibă șanse de reușită, având în vedere că populația (în special electoratul pasiv, care nu mai merge demult la urne, pentru că nu are pe cine vota) s-a săturat până peste cap de analfabetismul politic al „aleșilor”. Iar George Simion, liderul AUR, are meritul de a fi înțeles că Rețeaua Profesioniștilor mărește considerabil șansele în alegeri ale partidului său și, implicit, ale României pentru a se redresa din toate punctele de vedere.

Sloganul electoral al candidaților profesioniști de pe listele AUR este următorul:

„Profesioniștii sunt AUR-ul Neamului Românesc”

Iuliean Horneț însuși candidează la alegerile parlamentare, ca senator de Argeș. Alți profesioniști care candidează pentru Senat sunt: profe sorul Florian Colceag (pentru Buzău), lingvistul român (care e și cetățean american) Mihai Vinereanu (Vâlcea), avocatul Diana Iovanovici Șoșoacă (Iași), inventatorul Alexandru Stănilă (Giurgiu) etc. La deputați i-aș menționa, pentru Buzău,  pe Otilia Magheru, autoarea conceptului de marketing „Tracia Land”, iar pentru Argeș pe generalul Mircea Chelaru (membru al Partidului Neamul Românesc) și pe conferențiarul universitar Cicerone Marinescu. Vom reveni în numărul următor cu listele complete. Scurtă precizare: listele pentru Senat ale AUR pentru Harghita, Covasna și Prahova ale AUR au fost respinse…

Pe Iuliean Horneț (ca și pe ceilalți candidați din Rețeaua Profesioniștilor) îl recomandă faptele. Adică invențiile care, deocamdată, sunt valorificate în beneficiul străinilor. În România are „embargo”. Angajamentul său electoral, în numele și împreună cu Rețeaua Profesioniștilor (în eventualitatea că vor ajunge în Parlament), este vast. Iată câteva puncte din programul Rețelei:

1. Modificarea legii fundamentale – în consens cu proiectul CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR, inițiat în urmă cu câțiva ani de Constantin Cojocaru – astfel încât să asigure următoarele obiective necesare suveranitătii poporului roman:
   –  Respectarea drepturilor inalienabile ale omului, conform prevederilor O.N.U.
   –  Suveranitatea aparține poporului român prin referendum decizional, național, județean și local. Introducerea dreptului de inițiativa cetațeneasca, locală, județeană și națională, pentru demiterea, din funcția electivă, a unui reprezentant ales sau numit politic într-o funcție administrativă, prin referendum votat de o majoritate absolută a cetățenilor din teritoriul respectiv.

– Dreptul de vot al oricărui român născut în Romania sau din părinți români care se află pe teritoriul României sau în afara țării și eliminarea barierelor electorale.
– Introducerea legilor democratice electorale în Art. 2  din Constituția Romaniei, care dau o egalitate tuturor candidaților la funcțiile elective, atât independenților, cât și a partidelor politice, indiferent de culoarea lor politica, prin vot uninominal și în două tururi. Fiecare candidat trebuie să aibă domiciliul stabil și locul de muncă de cel putin doi ani în teritorriul unde va fi votat.
– Digitalizarea administrației publice și legiferarea votului digital și a semnăturii digitale a fiecărui cetățean.
 – Intrrarea în vigoare, după 90 de zile de la data votului parlamentar, a legilor  aprobate de Parlament în baza studiului de impact constituțional, economic și social, dar numai dacă nu există nicio inițiativă cetățenească inițiată pentru modificarea, completarea sau anularea legii respective prin referendum.
– Legea competenței, în  acordarea funcțiile publice, administrative, învestirea urmând să fie atribuită numai prin concurs profesional.
– Introducerea principiului transparenței în administrația banilor publici și a resurselor naturale ale Romaniei.
– Independența justiției din punct de vedere politic sau al numirilor politice.
– Independența Parlamentului în a legifera liber, fara presiunea politică a partidelor, în decizia sau votul parlamentar. Procesul de legiferare se face numai în favoarea poporului roman, partidele avand interese de grup privat.
– Obligația puterii executive de a respecta  Constituția și legile organice sau normativele care sunt create în acord cu Constituția României.
– Introducerea unui prag maxim pentru salariile funcțiilor elective și a administrației publice. Pensiile din serviciul public se vor recalcula în acord cu legea aplicată tuturor cetățenilor români.
– Eliminarea finanțării partidelor, platformelor și asociațiilor politice din banii publici.
– Interzicerea, prin lege, traseismului politic.
– Anularea legilor abuzive şi discriminatorii din ultimii 72 de ani.
– Revizuirea tuturor retrocedările pe cale administrativă, considerand dreptul propietarului inițial, caruia i s-a luat proprietatea în mod ilegal  în timpul dictaturii comuniste.
– Respectarea adevărului istoric stipulat în constițutie

• Elaborarea unui Proiect de Țară, la care să-și aducă contribuția în primul rând societatea civilă: mediul academic și asociațiile profesionale, ONG-urile cu vocație patriotică.
• Promulgarea unei legi privind planificarea pe termen lung a marilor investiții și obiective, ceea ce  va obliga guvernele să lucreze pentru realizarea proiectului de Țară („dacă nu ne planificăm noi înșine viitorul, vom intra în planificarea făcută în alte cancelarii” – spune Iuliean Horneț).
•  Aplicarea rezultatul refrendumului care a stabilit ca Parlamentul să numere numai 300 de membri. Restabilirea balanței puterilor în Statul De Drept.
• Promulgarea unei legi a dezvoltării prin strategie planificată pe termen mediu și lung.
• Promulgarea unei legi a resurselor naturale și a biodiversității.
• Promulgarea unei legi a verificarii averilor și a modului în care au fost obținute.
• Revizuirea contractele de privatizare și anularea lor acolo unde se mai poate.
• Revizuirea și anularea retrocedările abuzive, îndeosebi a celor din Transilvania.
• Revenirea la legea controlului averilor și introducerea principiului că orice avere trebuie justificată în fața legii.
• Revizuirea legii achizițiilor publice.
• Elaborarea, cu prioritate, a unei LEGI A PĂMÂNTULUI. Această lege va avea ca scop:
  (a) să interzică accesul investitorilor străini la proprietatea funciară, să condiționeze acest acces în așa fel încât, practice, să nu mai fie posibil ca străinii să cumpere mari suprafețe de teren. Această lege va sta totodată la baza unei ample acțiuni de:
  (b) stopare a procesului de eroziune a solului, de deșertificare. În Rețeaua Profesioniștilor se află persoane care au propus deja autorităților programe minuțios elaborate, prin care pământul României să-și recapete fertilitatea.
  (c) Introducerea unui principiu restrictiv cu privire la natura proprietății funciare: dreptul de proprietate va fi recunoscut numai acelor persoane care se îngrijesc de calitatea solului de pe proprietatea respectivă. Cine neglijează acest aspect decade din calitatea de proprietar, primește de la stat o despăgubire corectă, iar statul preia în administrare acel teren. Acest principiu pornește de la faptul că pământul Țării este o bogăție care aparține de fapt urmașilor noștri și trebuie să ajungă la aceștia în cea mai bună stare.
  (d) Dezvoltarea unei industrii de prelucrare a produselor agricole, limitând drastic exportul neprelucrat al producției agricole.
  (e) LEGEA PĂMÂNTULUI va pune capăt și jafului din exploatarea pădurilor, a apelor, a subsolului.
• Promulgarea unei legi a energiei (SRE) – energie de la soare, apă, vânt, pământ (biomasa, energia geotermala)100%
• Promulgarea unei legi protecției mediului, prin reciclarea 100% a deșeurilor solide si
  lichide neutilizate(economia circulară)
• Promulgarea unei legi a managementului crizelor și a prevenirii dezastrelor
• Legea sprijinirii, protejării și valorificării invențiilor și inovațiilor sustenabile și durabile.
• Legea reconversiei profesionale și a reintegrării pe piaţa muncii

„O altă preocupare a grupului nostru – spune Iuliean Horneț –  va fi ca, în urma unei analize profesioniste, să facem cunoscute publicului românesc problemele mari care se ridică în fața Țării, în contextul internațional de dispută politică. Românii trebuie să cunoască primejdiile și adversitățile cu care se confruntă statul român. Suveranitatea noastră națională este amenințată în felurite chipuri. Toate informațiile cu privire la acest subiect trebuie să ajungă la cunoștința publicului,  acesta trebuie să cunoască marile provocări cu care ne confruntăm”. Rețeaua Profesioniștilor a identificat, cu prioritate, în acest sens, trei obiective de mare interes național:

1. Prevenirea și dejucarea planurilor care urmăresc secesiunea României, prin declararea Transilvaniei ca stat independent. Acest proiect a apărut imediat după Trianon și la el se lucrează nu numai în secret, ci și la lumina zilei, prin agenți de influență care cultivă în mass media și pe internet ideea că românii din Transilvania și Banat ar fi alt soi de români, că participarea lor la bugetul național este disproporționat de mare. Teorii false, care trebuie combăture pe față, în discuții publice
2. Proiectul România Mare nu trebuie abandonat nicio clipă. În așteptarea unei conjuncturi internaționale favorabile, avem obligația de a strânge relațiile cu Basarabia și Bucovina, de a-i sprijini pe românii din aceste provincii să ducă o viață românească. Avem datoria
   ca nivelul de trai din România să devină net superior nivelului de trai din Ucraina și Rusia, pentru a întări dorința românilor de a se regăsi în statul unde le este locul.
3. Grija pentru românii extranei, care trăiesc ca minoritari în țările învecinate. Autoritățile române au obligația de a face presiuni asupra guvernelor din țările vecine, pentru a asigura minoritarilor români drepturile pe care le au în România minoritarii ucraineni, unguri, sârbi, bulgari, greci etc. Sprijin pentru românii din diasporă. În momentul de față, numai Biserica Ortodoxă și câteva culte religioase au preocupări serioase în acest sens. Au însă nevoie de sprijin guvernamental, precum și de o politică de stat bine gândită, eficientă, în așa fel încât diaspora să devină o componentă activă pe toate planurile societății românești. Românii din diaspora trebuie să rămână români! Acesta este un deziderat pentru care trebuie să lucreze toate instituțiile statului român.

În privința obiectivelor economice cu investiții mari, Rețeaua Profesioniștilor, alături de AUR, și-a propus următoarele:
1. Autostrăzi care să traverseze munții, legând Transilvania de restul Țării, autostrada București – Chișinău si centura capitalei, toate aceste fiind priorități naționale.
2. Reluarea lucrărilor la portul București și dezvoltarea navigației pe traseul Constanța – Rotterdam.
3. Amenajarea salbei de lacuri din jurul Bucureștiului, pentru navigație și agrement.
4. Program de măsuri pentru dobândirea independenței energetice a României. România poate deveni exportator de energie. Acest program energetic va fi conceput în strânsă colaborarea cu măsurile de protecție a mediului.
5. Program național de evaluare și aplicare a invențiilor depuse de inventatorii români. Stimularea creativității în toate domeniile vieții sociale.

„Desigur, ne propunem multe, avem proiecte ambițioase, care pot părea unora nerealiste – declara recent Iuliean Horneț, într-un amplu interviu acordat Marinei Almășan. Șansele de a trece la realizarea acestor idei depind de votul alegătorilor, de măsura în care alegătorii se vor gândi la proiectele noastre atunci când vor decide cui să dea votul. Datoria noastră este să aducem la cunoștința publicului aceste proiecte și să-i convingem pe concetățenii noștri că noi, cei care venim cu aceste proiecte, suntem oameni ai faptei, care am realizat ceva la viața noastră, că deseori ne-am dedicat binelui public! Nu ne înscriem în competiția electorală ca să ne aflăm în treabă, ci suntem împinși la acest gest de sentimentul datoriei pe care o avem pentru faptul că ne-am născut în această Țară, că suntem produsul societății românești și vrem să întoarcem ce am primit de-a lungul anilor de la părinții și profesorii noștri, de la compatrioții noștri.
Suntem români și nimic din ce este românesc nu ne este străin. Doamne, ajută!”

Miron Manega

 7,284 total views,  2 views today