Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 141

● Stenograma şedinţei Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. desfăşurată la 26 aprilie 1972 (fragment)

Din stenograma acestei ședințe, prilejuită de inaugurarea Muzeului de Istorie al RSR (8 Mai 1972), rezultă destul de concludent profilul intelectual și național(ist) al lui Nicolae Ceaușescu, cunoștințele sale istorice și politica abilă de a înfrunta diplomatic presiunea Moscovei, scopul final fiind recuperarea Tezaurului și a teritoriilor răpite prin Tratatul Ribbentrop-Molotov. Această stenogramă vșstejește mare parte din stereotipurile care ni-l prezintă pe fostul președinte al RSR ca pe un tiran analfabet șiprimitiv. (M.M.)

___________________________________________

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Trecem la punctul nr. 7: cu privire la unele hărţi şi documente ce prezintă aspecte politice deosebite şi care urmează să fie expuse la Muzeul de istorie a R.S. România. În fond, care pun probleme deosebite, tovarăşe Miron?

Tov. Miron Constantinescu: Tovarăşe Ceauşescu, aici, în nota pe care o aveţi şi dumneavoastră, referitoare la tratate, o parte sunt expuse până la pagina 4, până la declaraţia Sfatului Țării; în paginile 4-8 sunt: această declaraţie a Sfatului Țării la Congresul general al Bucovinei, care nu este expusă şi nu este în sălile muzeului, apoi Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 18 noiembrie/1 decembrie 1918 la pagina 8 şi celelalte documente din anii 1919-1920, care sunt expuse în sălile muzeului. Mai departe, la paginile 14, 15 şi 16 sunt documentele referitoare la schimburi de note între Uniunea Sovietică şi România, notele din 1940, care nu sunt expuse.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Tratatul acela între Petru I şi Dimitrie Cantemir în care garanta graniţele Moldovei până la Nistru de ce nu este?

Tov. Miron Constantinescu: Este un extras.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Nu este deloc. Să fie şi acesta, şi apoi să fie cel din 1812 (n.r. Bucureşti, răpirea Basarabiei).

Tov. Miron Constantinescu: Tratatul ca atare nu este, dar este un fragment.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Tratatul prin care se recunoaşte că Moldova este una singură şi este a lui Dimitrie Cantemir şi apoi a lui Ştefan cel Mare.

Tov. Manea Mănescu: Cel din 1710-1711 semnat la Iaşi trebuie pus întreg (1711).

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Adică să semnalăm toate tratatele încheiate şi cu turcii, şi cu ruşii, şi cu austriecii, istoria bazată pe documente.

Tov. Miron Constantinescu: Este al lui Mircea cel Mare semnat cu turcii, în care recunosc statul suveran şi independent al Munteniei până la Marea cea mare.

Tov. Petre Lupu: Hărţile acestea ce probleme pun? (se uită pe hărţi)

Tov. Niculescu-Mizil (secretar C.C. al. P.C.R.): E harta geto-dacilor, unde erau ei răspândiţi, că nu erau numai pe teritoriul ţării noastre.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Ei s-au răspândit până în Cehoslovacia.

Tov. Petre Lupu: Şi slavii nu s-au întins?

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Slavii au fost după aceea. Tovarăşi, să dăm toate documentele cu Mircea, cum au fost. Ei nu neagă nimic. Zice că s-au numit de bună voie şi nesiliţi de nimeni.

Tov. Petre Lupu: Numai cu România.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Vor să scrie într-o revistă din Bucureşti şi spun că în 1940 de bună voie şi în mod paşnic s-a realizat aceasta şi că Bucovina a trecut datorită faptului că aparţinea Uniunii Sovietice. Aceasta trebuie să o publicăm noi. Ce să-i spunem U.R.S.S.?! Atunci puneţi-le în negru acestea neapărat.

Tov. Gogu Rădulescu: Acestea sunt hărţile din perioada respectivă (arată pe hartă).

Tov. Miron Constantinescu: Da.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Aceasta este după Pacea de la Paris. Eram vecini cu cehii şi cu polonezii. Acestea nu pun problema mişcărilor ţărăneşti de la sfârşitul lui 1940, după tratatul de la Moscova şi Dictatul de la Viena. Deci, acestea sunt câteva. Şi pentru a nu mai fi nici o discuţie, trebuie în 1940 să publice nota sovietică şi fie să o publice aşa cum este şi răspunsul român. Să punem şi nota.

Tov. Miron Constantinescu: Da. Schimbul de note o să-l punem.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Acestea ar fi problemele care se pun pe bază de documente, le putem da numai. Ei le discută în fiecare zi acum; le publicăm ca oamenii să le cunoască şi acolo să spună clar că ia Bucovina ca despăgubire. Şi atunci spunem să vadă şi lumea cum se aplică marxism-leninismul în acţiune. Este aici protocolul cu Titulescu, dar el a fost proiect […]. Să punem decretul lui Lenin că ne va restitui tezaurul când va fi clasa muncitoare la putere. Şi să spunem: „Când va fi clasa muncitoare la putere în România?“ Trebuie să se restituie 120 de tone de aur, nu fustele nu ştiu cui.

Tov. Niculescu-Mizil: Au dat.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Ce au dat? „Cloşca cu pui“ – atât. Din ceea ce au dat sunt şi monedele. Fusta reginei n-are valoare, puteau să şi-o ţină ei să o pună la muzeu […]. Şi de tratatele care au fost?

Tov. Niculescu-Mizil: Cu tratatele sunt de acord, cu rezervă la momentul 1918, la declaraţia Sfatului ţării şi la documentele care confirmă acest lucru. Cu 1940 cred că este foarte bine să dăm notele cu sovieticii, dacă guvernul nu doreşte, îl priveşte.

Tov. Petre Lupu: Mi se pare că ei au publicat deja.

Tov. Niculescu-Mizil: Da, dar în ultimele articole denaturează istoria, că nu le convine să spună să statul sovietic a luat un teritoriu drept despăgubire de război, a anexat un teritoriu: este un act care contravine tezei leniniste privind războiul şi pacea.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Parcă Prusia nu este tot anexată […].

Tov. Gogu Rădulescu: În ce priveşte perioada până la revoluţia din 1917, pe baza documentelor, cred că în ceea ce priveşte momentul 1812 pot fi puse chiar hărţi ruseşti. Şi eu am o singură chestiune. Rezerva mea este dacă să introducem acum declaraţia Sfatului Țării, o să pară că are caracterul unei revendicări care se aşază după revoluţia rusă. Şi mai am o rezervă, şi de aceea aş susţine ce spune tov. Mizil, să discutăm întâi pentru noi. Totuşi Sfatul ţării a avut o alipire şi un tratat. Ei au venit încoace şi cu dorinţa burgheziei basarabene de ajutor. Numai în chestiunea în care se poate discuta din punct de vedere al marxism-leninismului, mai ales că discutăm ca între state socialiste.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Astăzi discutăm două state socialiste şi atunci discuţia trebuie să se plaseze ca între tovarăşi […].

Tov. Gogu Rădulescu: Dar ar putea spune: „Noi am transformat-o mai înainte“. Aici este o chestiune, aceasta de la pagina 8: „Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Bănatul cuprins între râurile Murăş, Tisa şi Dunăre.“

Tov. Miron Constantinescu: Pe panou, pasajul acesta a rămas în afară. Aici este documentarul pentru conducerea partidului[…].

Tov. Leonte Răutu: […] Eu înclin să prezentăm şi documentele din 1940, să redăm declaraţiile sovietice, să apară aşa cum este în documentele lor. Dacă vor să revină asupra celor de acolo, să facă ei treaba aceasta. În ceea ce priveşte momentul 1918 trebuie să găsim o formă de a reflecta; în acel moment Basarabia a intrat în componenţa statului român. Nu ne convine nouă că ei aceasta vor face, vor pune problema dacă Basarabia este pământ moldovenesc, cum era Sfatul ţării? Burghez, neburghez, justificat, nejustificat, să reiasă de acolo ideea că Basarabia a fost pământ moldovenesc.

Tov. NICOLAE CEAUŞESCU: Sunt de acord, „în conformitate cu hotărârea marii majorităţi a poporului basarabean, Basarabia a trecut la România“ […].

Sursă: Cornel – Constantin Ilie,  „Despre documentele expuse la Muzeul de Istorie al R.S.R. O discuţie în cadrul Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.” (extrase)

 2,977 total views,  2 views today