- Antet
- Antologia poeziilor frumoase
- Antologia rușinii
- Arhiva
- Arte vizuale
- Article en français
- Articles in English
- Artículos en español
- Autori
- Certitudinea print
- Credință
- De la lume adunate
- Dezvăluiri
- Editoriale
- Emisiuni tv
- Europa nostra
- INFO
- Istorie
- Modelul de țară
- Muzica
- Opinii
- Salonul refuzaților
- Societate
- Știri militare
- Tema de gândire
- Uncategorized
- VIDEO



Vizite unice: 4,613,522
Hituri: 9,538,387
MIHAI EMINESCU
Ce mai este de vândut
în România

Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-şi legiui trebuinţele şi tranzacţiunile ce rezultă neapărat din acele trebuinţe; într-un cuvânt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât din el însuşi. Noi nu suntem contra îmbogăţirii celor ce vin şi se aşează în ţară. Dar, ca de dragul lor să ucidem oamenii noştri proprii, ca de dragul luxului, desfătărilor, înlesnirilor de trai să compromitem existenţa fizică şi morală a rasei române, iată ceea ce e de neauzit şi de neînţeles. Dar creditul statului e sus, ni se zice. Să nu se uite cum că încă aveţi ce vinde…
Citește tot articolul
________________________
CERTITUDINEA nr. 222

MIHAI EMINESCU. Să ne declarăm solidari cu națiunile nemulțumite! ● MARIA-DIANA POPESCU. Moralitate selectivă: uniforma școlară versus urinatul de pe scenă, peste publicul minor ● MIHAI VINEREANU. De ce latina poate proveni din proto-traco-dacă sau despre natura centum a limbii traco-dace ● DUMITRU IONCICĂ. Robert Sheringham și Carlo Troya despre limba geto-dacă a lui Richard Inimă-de-Leu ● MIRON MANEGA. Români în patrimoniul universal al culturii și civilizației (II) ● NAE IONESCU. Metafizica suferinței. Nu există gândire originală, există gândirea vie şi gândirea moartă ● NAGY ATTILA-MIHAI. Meditațiile unui secui. Reîntregirea României a fost rezultatul unei mișcări arhetipale, nu al unei conjuncturi politice ● NICOLAE STEINHARDT. Să nu fii jidan fricos! Să nu te caci în pantaloni!…

Ce mai este de vândut în România
Autor: MIHAI EMINESCU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 206 Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-şi legiui trebuinţele şi tranzacţiunile ce rezultă neapărat din acele trebuinţe; într-un cuvânt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât din el însuşi. [1] Noi nu suntem contra îmbogăţirii celor ce vin şi se aşează în…
![]()
CERTITUDINEA nr. 222. Europa între ISLAMIZARE și IUDAIZARE
DIN SUMAR ● MIHAI EMINESCU. Să ne declarăm solidari cu națiunile nemulțumite! ● MARIA-DIANA POPESCU. Moralitate selectivă: uniforma școlară versus urinatul de pe scenă, peste publicul minor ● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut” ● O carte apărută în 1982 la Editura Academiei Maghiare îi prinde în ofsaid pe lingviștii români: 2.230 de…
![]()
VIDEO. Miron Manega vs. Victoria Stoiciu – Dispută în Senat pe tema legii de schimbare a Zilei Martirilor
L515 este proiectul de schimbare a Zilei de comemorare a Martirilor din temnițele comuniste. Senatoarea Victoria Stoiciu (PSD) este unul din inițiatori, alături de Cibu Deaconu Ruxandra, Ghinea Cristian, și Păun Ana-Cynthia-Ioana (senatori USR). Au fost dezbateri aprinse, din care prezentăm acest fragment. În final, proiectul nu a fost votat, dar camera decidentă este Camera…
![]()
VIDEO. Un proiect de lege cu dedicație pentru traficanții de droguri
Declarație politică în Senat, 14.10.2026: „…Marea ticăloșie a proiectului nu e că vrea să ajute consumatorul, ci că folosește consumatorul – victimă, bolnav, om care ar trebui tratat, nu închis – ca argument politic pentru a dezarma statul în fața traficanților. Aceștia sunt teroriștii din clădirea cu civili. Iar consumatorii sunt scutul uman…” (urmărește înregistrarea)
![]()
Cenzura online și închisorile digitale
Autor: DAN DIACONU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 221 Pornind de la un articol în care am povestit despre mucoșii de la Factual, am constatat că lumea nu prea are habar prin ce pușcării digitale îți pierde timpul. Modul în care Uniunea Europeană a statutat cenzura este unul absolut pervers. Vă recomand să citiți întreg…
![]()
Cum a pierdut România o treime din Banat, la Conferința de Pace de la Paris din 1919
Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 221 * Brătianu a venit cu un tratat; Milenko Vesnić a spus că Serbia nu-l recunoaște La 31 ianuarie 1919, într-un cabinet al Ministerului francez de Externe de la Quai d’Orsay, a avut loc una dintre cele mai importante confruntări diplomatice româno-sârbe de după Primul Război Mondial. În fața conducătorilor…
![]()
Lumea își negociază piețele. Ce ar trebui să facă România?
Autor: ADRIAN IZVORANU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 221 Accesul la o piață se negociază între state. Contractele se câștigă prin fabrici, finanțare și competență. Zece dosare despre locul pe care România îl poate ocupa în noua economie a schimburilor. _________________________________________ Interesul național trebuie să ajungă pe factură Marile negocieri comerciale schimbă condițiile în care…
![]()
VIDEO. Are și prostia demnitatea ei!
DECLARAȚIE POLITICĂ ÎN SENAT 7.10.2026: „Așa cum am mai spus-o, are și prostia demnitatea ei. Există limite chiar și pe teritoriul imbecilității umane. De aceea, nu cred că succesiunea a patru propuneri de premieri indezirabili, incompatibili cu noțiunea de premier și incapabili să reprezinte ceva, este o dovadă de prostie. E o dovadă că Nicușor…
![]()
„CERTITUDINEA”, „Doctrina de Epicentru”, „Declarații politice” și Editura Uranus au intrat în colecțiile celei mai mari biblioteci din lume
Autor: CRISTIAN PASCU Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 221 Motto: „Eu nu pot trăi fără cărți.” — Thomas Jefferson Anul 2018 a avut o încărcătură foarte specială, cu o vibrație deosebită, căci România a celebrat atunci „Centenarul Marii Uniri” (1918–2018). Anul 2026 reprezintă pentru Statele Unite ale Americii un an excepțional, plin de semnificații și…
![]()
Români în patrimoniul universal al culturii și civilizației. Partea I
Autor: MIRON MANEGA Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 221 O precizare necesară În cazul Evului Mediu trebuie evitată o eroare frecventă: proiectarea asupra secolelor XIV–XVI a conceptelor politice din secolele XIX–XXI. Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș sau Ștefan cel Mare nu au luptat pentru „Europa” în sensul Uniunii Europene și nici pentru…
![]()
![]()

