Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 90

Dacă încă din 2010 se făcea apel la autorități pentru salvarea și restaurarea Casei Eminescu de la Văratec. Cinci ani mai târziu, în 2015, locația se afla la un pas de prăbuşire.

Ajungem în 2021, mai multe personalități distribuind imagini cu casa de la Văratec, în care a trăit si creat Mihai Eminescu.

Prăbușită, distrusă și abandonată de autorități, locația este lăsată în paragină – ca și casa lui Brâncuși de la Hobița – , devenind un subiect pentru poze și revoltă în spațiul virtual.

În seara zilei de 5 mai, Oana Pellea publica o serie de fotografii: poetul nepereche are parte, în 2021, de un „respect” la fel de nepereche. Actrița a concluzionat că imaginile spun tot ce se poate spune despre respectul față de cultură și față de valorile naționale reale.

Într-un mesaj postat pe contul de socializare, scriitorul Fabian Anton a făcut o restrospectivă a momentelor în care s-a cerut ajutor pentru restaurarea Casei Eminescu de la Văratec.

„Au făcut-o zob. Acum 21 de ani, împreună cu acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga, Constantin Ciopraga, Barbu Brezianu, Dan Puric, Eugen Cristea, arhim. Mina Dobzeu, arhim. Teofil Părăian, arhim. Justin Pârvu și mulți, mulți alții, am donat bani mănăstirii Văratec pentru refacerea acestei case. Banii au dispărut. Casa arată așa cum vedeți. Doamna Bușulenga a fost alungată din mănăstirea Văratec, unde stătea de peste 30 de ani…

S-au făcut multiple apeluri în van pentru reabilitarea casei, poetul Mihai Eminescu continuă să fie celebrat de două ori pe an, când autoritățile, televiziunile, naționaliștii și iubitorii de cultură îi recită cu înflăcărare versurile. În rest? Ruine.

după Cristina Antal

Sursă: zin.ro

„În această casă a locuit Mihai Eminescu”

Nu se știe din ce motiv stareţa mânăstirii Văratec şi Patriarhul BOR se opun acum refacerii casei monahale în care poposea Mihai Eminescu la Văratec, deşi, cu zece ani în urmă,  în baza dovezilor existente, se numărau printre iniţiatorii unui  Apel naţional pentru salvarea Casei Mihai Eminescu de la Mânăstirea Văratec. Este cert însă că imobilul din spatele cimitirului monahiilor, păstrat în forma construită iniţial, fără modificări, deci cu atât mai valoros, trebuie declarat de urgenţă monument istoric şi restaurat, întrucât face parte din patrimoniul naţional şi din memoria colectivă a poporului român. Totodată, se justifică montarea pe faţada acesteia a unei plăci memoriale, pe care să scrie: „În această casă a locuit Mihai Eminescu”.

Din păcate, lipsa totală de reacţie a stareţei – implicit, a celor cărora preacuvioasa le dă ascultare, la pericolul dispariţiei acestui reper cultural şi istoric, prefigurează intenţii prea puţin cucernice. Ştergerea din memoria colectivă a românilor a casei în care Mihai Eminescu poposea la Văratec este indubitabil o nedreptate, atât faţă de Dumnezeu, cât şi faţă de semeni.

În timp ce în Ungaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Franţa, Venezuela, Canada şi SUA se ridică statui şi se amplasează plăci comemorative în memoria geniului eminescian, în România, Biserica, cu acordul tacit al Ministerului Culturii, îngroapă cu bunăştiinţă urmele trecerii poetului neamului pe teritoriul satului mânăstiresc Văratec, acolo unde acesta a lăsat scris, spre veşnicie: „De treci codrii de arama, de departe vezi albind / si-auzi mândra glasuire a padurii de argint. / Acolo lânga izvoare iarba pare de omat / Flori albastre tremur ude în vazduhul tamâiet”.

Sursă: casaeminescuvaratec.wordpress.com/

 1,747 total views,  4 views today