Autor: Miron Manega

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 93

Vă mai amintiți de „doctorul piroman” Mircea Beuran, cel care a „incendiat” o pacientă pe masa de operație, deși el nu se afla acolo, motiv pentru care a fost demis de la conducerea Secţiei Clinice de Chirurgie III a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca? Presa care l-a demonizat sistematic și pe termen lung la vremea aceea, n-a mai revenit asupra subiectului după ce doctorul și-a recâștigat în instanță toate drepturile. De fapt, a revenit, dar cam în acești termeni: „Decizie surprinzătoare a instanţei în cazul medicului Mircea Beuran – titra, cu inexplicabilă ciudă, Digi24.ro, la sfârșitul anului trecut. Demis de la conducerea Clinicii de Chirurgie a Spitalului Floreasca, după ce o pacientă a luat foc pe masa de operaţie, doctorul trebuie să fie despăgubit de spital: să primească toate salariile pe care le-a pierdut din momentul demiterii”. N-am înțeles expresia „decizie surprinzătoare”. De ce surprinzătoare? Nu era în plan?…

„Cazul Floreasca”, pe scurt

La sfârșitul anului 2019, la Spitalul de Urgență Floreasca a avut loc un eveniment grav: o pacientă a luat foc pe masa de operație, cauza fiind, conform „campaniei” de mediatizare, utilizarea unei cantități mult mai mari de biocid decât ar fi fost nevoie (circa 300 de mililitri, în loc de 50 de mililitri). În treacăt fie spus, eu cred că biocidul are același potențial de aprindere și la 50 de mililitri, și la 300, deci cauza a fost o scânteie, nu cantitatea de biocid. Cel care a făcut intervenția nu era profesorul Mircea Beuran, care nici nu se afla în spital. A venit însă urgent și a finalizat operația începută de colegul său. La scurtă vreme a început canonada mediatică împotriva „medicului piroman”, finalizată cu demiterea sa, la începutul lunii ianuarie 2020, de către ministrul Sănătății de la vremea aceea, Victor Costache.

S-a încercat pe toate căile anihilarea sa totală, inclusiv înlăturarea de la catedra Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. Conducerea Universității nu a cedat însă presiunilor mediatice, așa că profesorul Beuran și-a continuat activitatea didactică.

Iar recent, prin sentința definitivă a Curții de Apel București, profesorul Beuran și-a recăpătat toate drepturile, inclusiv funcția de șef de secție. A fost victoria în instanță împotriva unei campanii murdară, soldată cu un eșec rușinos. Dar pe banii, timpul și nervii unuia dintre cei mai reputați chirurgi români.

Câteva nedumeriri legate de „cazul Floreasca

1. Dacă profesorul Beuran nu era la locul faptei, de ce a fost demis el și nimeni altcineva?

2. După demiterea profesorului, coordonatorul blocului operator (în care a avut loc incidentul), doctorul Dragoș Ene, a fost numit director medical al Spitalului Floreasca. Nu induce asta o serie de întrebări, inclusiv aceea legată de o eventuală recompensă pentru cine știe ce „faptă bună”? Păi cum? Cel care nu era acolo și nici nu răspundea în mod nemijlocit de locul în care s-a produs „incendiul” e dat afară, iar cel care răspundea direct de blocul operator e făcut director medical al spitalului? Nu vi se pare că pute?

3. În cursul anului 2020 au luat foc vreo 4 spitale în România. Nu țin minte să se fi luat vreo măsură punitivă, comparabilă, ca exigență, cu cele împotriva Prof. Univ. Mircea Beuran. De fapt, nu s-a luat nicio măsură.

4. Decizia privind reinstalarea profesorului Mircea Beuran în funcția de șef al Secţiei Clinice de Chirurgie III a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca (cu plata salariilor restante de la demiterea sa până astăzi) este, cum am precizat, EXECUTORIE. Nu știm însă ce înțeleg autoritățile prin EXECUTORIE. Executorie – când? Mâine, peste un an, peste cinci, peste un veac? Nu este de îndată? La momentul la care scriu aceste rânduri a trecut mai bine de o lună de la pronunțarea sentinței. Ce mai așteaptă autoritățile (recte Ministerul Sănătății) de la profesorul Beuran? Să renunțe la conducerea secției? De ce?…

P.S. Reiau o concluzie mai veche: profesorul Mircea Beuran este doar o victimă colaterală a unui „proiect” complex de punere pe butuci a sitemului public de sănătate. În acest proiect sunt instrumentate toate conflictele interne, invidiile personale și profesionale din breaslă, dezbinările dintre medici și asistenți etc., dar, în aceeași măsură, mercenarii și „idioții utili” din presă. O vulnerabilitate indusă a sistemului public de sănătate este promovarea incompetenței, pe toate căile legale și ilegale. Un exemplu concludent (asupra căruia voi reveni) este o recentă situație de la Spitalul Clinic CF-2 unde, după ieșirea la pensie a reputatului medic Bogdan Streza (șeful secției Urologie), postul a fost ocupat, fără concurs, de un medic adus prin transfer de la Slobozia. Medicul, pe nume Minciună Vasilică (nume predestinat și în rezonanță cu situația de față) n-are nici competența, nici experiența, nici gradul profesional compatibile cu funcția de șef de secție. Situația e comparabilă cu aceea în care un caporal este pus șef peste generali. Mai mult, pentru a confirma parcă analogia, la scurtă vreme după ocuparea funcției, doctoral Minciună și-a dat examenul de medic primar pe care… l-a picat! Medicii secției Urologie (Codruț Răduță, Boris Batîr, Mihai Bucur, Matei Pisoschi și chiar și fostul șef de secție Bogdan Streza)  se simt profund jigniți de acest transfer imoral, pe care-l consideră o batjocură la adresa profesiei de medic și o desconsiderare a funcției de șef de secție. Ei au înaintat, către managerul spitalului o scrisoare de atenționare privind iresponsabilitatea numirii lui Minciună Vasilică și posibilele consecințe ale acestei numiri aberante.

 2,924 total views,  2 views today