Autor: MIRON MANEGA

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 128

Este, într-adevăr, o premieră, iar autorul acestor portrete este AUREL MANEA, technical artist la o companie multiațională de jocuri 3D, dar și un fotograf de excepție, destul de cunoscut în mediul online internațional. De fapt, ca să ne exprimăm mai cu precizie, este vorba de Artificial Intelligence Art (AIA), un fel de divizie specializată a Inteligenței Artificiale.

Ca să înțelegem fondul acestei premiere, să lămurim succinct câteva aspecte privind specificul acestei noi discipline.

Inteligența artificială a fost fondată ca disciplină academică în 1956 și, de atunci, a traversat mai multe valuri de optimism, urmate de dezamăgiri care au generat noi abordări. Ea reprezintă capacitatea sistemelor sau mașinilor de a imita cât mai fidel inteligența umană, pentru a rezolva probleme și pentru a atinge obiective. Sistemele de Inteligență Artificială se adaptează, analizează date, prevăd viitoare acțiuni pe baza informațiilor existente și funcționează autonom.

În cazul AIA (Artificial Intelligence Art), autonomia este relativă, întrucât toate imaginile comandate de operator sunt construite pe baza unor imagini/reprezentări preexistente, chiar dacă e vorba de o bază imensă de date/imagini. Rezultatele sunt uluitoare, dar le lipsește ceva: emoția indusă de personalitatea autorului. Inteligența artificială nu știe decât să combine la infinit elementele pe care le are la dispoziție.

În cazul portretelor lui Eminescu (în număr de peste o sută) realizate de Aurel Manea, ele sunt spectaculoase prin ineditul și originalitatea lor, nu neapărat prin profunzimea creației, căci sunt realizate de o „mașină”. Ceea ce este cu adevărat important în aceste portrete e faptul că, prin prestigiul celui reprezentat (Eminescu), este adusă presant în dezbatere problema raportului dintre artist și creație, în condițiile în care artistul e un… robot. De altfel, pe cea mai mare și mai importantă platformă de artă plastică digitală, artstation.com, a izbucnit recent o revoltă a artiștilor împotriva „roboților”, adică a operatorilor care realizează imagini prin programele de inteligență artificială. Răspunsul Artstation a fost că arta AI este acceptată. Învinși, artiștii „umani” au decis, ca formă de protest și personalizare a artei lor, să inscripționeze pe lucările ce le aparțin un semn distinctiv cu semnificația „non-AI”. În ceea ce-l privește pe Aurel Manea, opiniile lui despre acest război al artiștilor cu roboții, dar și despre soarta artei și a artiștilor, sunt exprimate în câteva reflecții tulburătoare.

___________________________________________

AUREL MANEA:Pentru ca arta să supraviețuiască, va trebui să-și găsească o nouă formă de manifestare

„Părerea mea? Nu există cale de întoarcere. Conflictul ăsta între oameni pricepuți și tehnologie s-a văzut de nenumărate ori în istorie și se va vedea de nenumărate ori în viitor. De la apariția fotografiei, până la mecanizarea producerii de dantele sau apariția photoshopului și întreaga revoluție industrială. Mereu se va spune „da, dar de dată asta e altceva”. Imaginile ce azi ni se par artistice sau spectactaculoase vor deveni o banalitate. Deja devin.

Eu încerc cât pot să mă bucur și să-mi văd de treabă, să generez mai departe, să experimentez, să antrenez AI-uri, să încerc să fiu, atât cât se poate, original și să mă joc. Până mă plictisesc, dacă mă plictisesc. Iar lumea poate să facă și să zică ce crede ea de cuviință. Nu îmi pasă dacă cineva consideră că e artă sau nu, eu o văd așa atunci când o simt ca atare”.

„Ca urmare a ineficiențelor și limitărilor legilor fizicii, nu are sens să continuăm în exterior, așa că ne retragem în cipuri de silicon, mutând întreaga umanitate în simulare. Prezența speciei umane la nivel fizic dispare de pe fața pământului, ca și influența nefastă pe care au avut-o asupra ecosistemului. Potențialul aici este infinit, ne vom plictisi repede și vom crea iarăși simulări ale unei forme de viață organică, uitând că e tot o simulare. Și ciclul o ia de la capăt.

Dar nu e nimic nou aici, e ceva imaginabil, care a mai fost imaginat”.

„Arta digitală clasică e moartă și noi am ucis-o. Creativitatea umană se reduce la câteva seturi de cuvinte, de restul se ocupă AI-ul. Ce dura săptămâni, acum durează 3 secunde. Ce necesita tehnică învățată o viață, acum necesită câteva cuvinte. Milioanele de imagini generate sunt evaluate și folosite pentru a reantrena AI-ul, făcând fiecare generație nouă mai coerentă, mai stridentă vizual. Toate imaginile sunt superbe, însă niciuna pentru mai mult de câteva secunde. Arta a devenit o hrană care se consumă pe bandă rulantă și, drept urmare, mediul de exprimare artistică tinde să dispară. Iar pentru ca arta să supraviețuiască, nu va avea de ales decât să-și găsească o nouă formă de manifestare”.

„Vom vedea ce va rămâne din fotografie. Poate vom învăța să o prețuim pentru simplul fapt că este o fotografie reală. Poate că vom învăța să prețuim munca cuiva și să dăm muncii valoare în lumea asta nouă în care calea de la gânduri la materializare e un pod de câteva cuvinte. Și poate nici măcar, poate în câțiva ani o să avem implanturi și va trebui doar să ne gândim la ceva și imaginea să apară”.

„Râdem, glumim, ne jucăm cu noile jucării oferite de inteligența artificală însă treaba asta va avea consecințe extraordinare. Acum 3 ani, dacă spuneai că AI-ul va fi în stadiul în care se află acum, lumea ar fi râs. Și suntem acolo, așteptând ca unda de șoc a schimbării de paradigmă să lovească. Unde vom fi într-un an, dacă asta este tehnologia acum? Cum se va adapta umanitatea? Nu prea mai e loc de scepticism, trăim vremuri istorice, din fericire, dar și din păcate.

Ce va însemna o opera de artă pe viitor? Cine e artistul? Ce este arta? Umanitatea a creat o specie nouă, care ne depășește pe zi ce trece”. 

P.S. În perioada 11-27 ianuarie, la Palatul Parlamentului, Sala „Constantin Brâncuși” (Strada Izvor nr. 2-4, Sector 5, București) se desfășoară cea de-a 43-a ediție a Salonului Național „Mihai Eminescu”, la care Aurel Manea participă cu patru portrete ale lui MIHAI EMINESCU, realizate prin tehnologie AI.

 2,117 total views,  2 views today