Autor: CRISTIAN PASCU

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 221

Motto: „Eu nu pot trăi fără cărți.” — Thomas Jefferson

Anul 2018 a avut o încărcătură foarte specială, cu o vibrație deosebită, căci România a celebrat atunci „Centenarul Marii Uniri” (1918–2018). Anul 2026 reprezintă pentru Statele Unite ale Americii un an excepțional, plin de semnificații și unic în același timp, deoarece se celebrează 250 de ani de la semnarea „Declarației de Independență” a Americii.

Pe cale de consecință, în perioada 15–17 septembrie 2026, am făcut o călătorie în faimoasa capitală americană, la nu mai puțin celebra Bibliotecă a Congresului. Scopul acestei deplasări a fost acela de a face o donație – acel strop de istorie românească – de carte și nu numai, către cea mai mare bibliotecă din lume – acel ocean de cunoaștere american.

Am călătorit cu trenul (Amtrak) din New York (Penn Station – „Moynihan Train Hall”, din vecinătatea faimoasei arene „Madison Square Garden”) către Gara Centrală („Union Station”) din Washington, D.C. Clădirea Gării Centrale este spectaculoasă, de o frumusețe răpitoare, și este vizitată anual de peste 32 de milioane de călători. Această splendidă bijuterie arhitecturală, străjuită de două superbe fântâni arteziene, a fost deschisă în anul 1907 și este sediul central al companiei feroviare naționale Amtrak.

„The Library of Congress” a fost fondată în anul 1800, prin legea semnată de președintele John Adams. Aceasta este formată dintr-un complex compus din trei clădiri impresionante, după cum urmează:

1. Clădirea „Thomas Jefferson” – Library of Congress, cunoscută pentru arhitectura sa spectaculoasă în stil Beaux-Arts;
2. Clădirea „John Adams” – Library of Congress;
3. Clădirea memorială „James Madison” – Library of Congress.

Aceste celebre clădiri se află în imediata vecinătate a impresionantului „Capitoliu” al Statelor Unite, locul de întâlnire al reprezentanților Congresului american – edificiu cu o arhitectură în stil neoclasic și cu exteriorul alb, asemenea clădirilor federale americane.

Celebra bibliotecă există de 226 de ani și numai 14 persoane au avut cinstea și onoarea de a ocupa poziția de Librarian. Onorantul titlu de „Librarian of Congress” desemnează directorul întregii instituții și este numit de președintele american, cu recomandarea și aprobarea Senatului.

Biblioteca Națională a SUA este cea mai mare și importantă bibliotecă publică din lume, după numărul de rafturi, numărul de cărți și numărul de obiecte și materiale tipărite în peste 470 de limbi, aflate în colecția sa. Aceasta cuprinde o colecție de peste 30.011.794 de cărți, dintr-un total de 138.313.427 de obiecte, are un buget anual de 598.402.000 de dolari și un personal de circa 3.783 de angajați. Celebra instituție deține mai mult de 61 de milioane de manuscrise, precum și unele dintre cele mai rare colecții de cărți din America de Nord.

Printre acestea se numără forma nefinalizată a „Declarației de Independență”, precum și una dintre cele patru copii existente în întreaga lume ale „Bibliei lui Gutenberg”. De asemenea, are peste un milion de ediții ale ziarelor din întreaga lume din ultimele trei secole, peste 6.000 de benzi desenate, 4,8 milioane de hărți, 2,7 milioane de înregistrări, precum și peste 13,7 milioane de fotografii și imagini. Deci, în total, ca număr de obiecte, deține 173 de milioane de articole, incluzând cărți, hărți, manuscrise, fotografii și înregistrări în peste 470 de limbi.

Trebuie luat în considerare faptul că acest curent al digitalizării va produce o diminuare a acceptării donațiilor de cărți, albume, hărți etc. în viitorul apropiat. La modul general, cărțile sunt acel univers care înalță și înnobilează sufletul omenesc. Marele Voltaire spunea foarte plastic: „Cartea e un univers secret creat de un om înzestrat cu geniu”. Deopotrivă, inscripția de pe Biblioteca Regală din Berlin afirmă: „Hrană pentru suflet” / „Nutrimentum spiritus” / „Food for the soul”.

Pentru a da greutatea cuvenită ideii și inițiativei mele, toate aranjamentele și diligențele necesare le-am făcut prin Societatea „Dorul” din New York, fondată în anul 1903. Venerabila și îndrăgita societate creștină, culturală și filantropică a fost, așadar, mesagerul celor 7–8 donații oferite, punând în valoare donatorii selectați.

La capătul unui efort deosebit și urmând procedura necesară, am reușit să fac donația pe care mi-am propus-o. La modul cel mai sincer, demersul meu nu a fost deloc ușor, dar, la final, spre bucuria și satisfacția mea, reușita a fost de 100%. De asemenea, trebuie reținut și faptul că primirea și acceptarea oricăror donații țin exclusiv de bibliotecă, aceasta rezervându-și dreptul de a fi selectivă și de a putea refuza din start orice donație trimisă.

Această regulă este precizată explicit de la început, decizia fiind la latitudinea reprezentanților acestei instituții de elită. Iată, deci, donatorii, într-o ordine absolut aleatorie:

1. Cele patru volume ale excepționalelor „Antologii CERTITUDINEA” și un exemplar din Revista „Certitudinea”, nr. 215 din 2026 (apărută în anul 2017), realizate de apreciatul și energicul senator Dumitru Manea (alias Miron Manega) și apărute, în limba română, la Editura Uranus.

Antologiile sunt însoțite de fascinantul și ineditul „ALBUM ROMÂNIA – O perspectivă aeriană”, editat de valoroasa Editură Uranus din București (prof. Dumitru Ioncică). Astfel, Editura Uranus este reprezentată la Library of Congress de 5 volume impresionante.

2. Volumele „Doctrina de Epicentru” și „Declarații politice în Senatul României – legislatura anilor 2020–2024”, ale avocatului/europarlamentarului/ Diana Iovanovici-Șoșoacă, președintele S.O.S. România, precum și un exemplar din ziarul „EPICENTRUL” al Partidului S.O.S. România, nr. 2 din iunie 2026 (este, probabil, singurul partid din România cu o astfel de reprezentare în cea mai mare bibliotecă din lume).
3. „Academia Oamenilor de Știință din România” (AOSR) – București, cu două volume în condiții grafice deosebite:
   • „Albumul Aniversar 1935–2015”, în limbile română și engleză;
   • „Membri de Onoare ai AOSR. Laureați ai Premiului Nobel”, în română, engleză și franceză (care cuprinde un număr de nouă savanți).
4. „Muzeul Cărții și Exilului Românesc” din Craiova, aflat în subordinea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” – Dolj, cu două prezentări ilustrate, în română și engleză, ale cochetului edificiu/conac cu statut de monument istoric — „Casa Dianu”.
5. Centrul Cultural „Academician Eugen Simion” din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, apărut sub egida Academiei Române, cu două albume de prezentare ilustrate în limbile română și engleză.
6. Revista de tradiții și modernism brașovean „Drumul Brașovului” din Brașov, numerele 1 și 2. Aceasta are apariții trimestriale gratuite, cu articole în română și engleză. Revista este o nouă apariție publicistică de succes în peisajul jurnalistic românesc.
7. Medalionul aniversar „Dorul” din anul 2023, realizat cu ocazia aniversării a 120 de ani de existență neîntreruptă a apreciatei societăți româno-americane. Acest medalion, cu eșarfă tricoloră, este realizat dintr-un material semiprețios – tombac – , placat cu argint și aur de 24K. Acesta este așezat într-o casetă inscripționată și este însoțit de o insignă cu sigla prestigioasei societăți, confecționată și placată la fel ca medalionul.

Toate aceste materiale vor face parte, de acum înainte, din colecția faimoasei biblioteci americane.

Un demers onorant și cu valoare de simbol pentru anul 2026 este și un succes care reprezintă, totodată, un pionierat la scara acestui an. Ulterior, se va trimite prin poștă și o a opta donație din Botoșani, reprezentată de trei albume de artă unice, cu coperți din porțelan, realizate de Editura Geea (Editor Elena Condrei).

În acest context, se poate concluziona, fără teama de a greși, că cele opt donații ale anului 2026 înnobilează gestul donatorilor și aduc o contribuție notabilă la cunoașterea valorilor românești în Statele Unite ale Americii.

Cu certitudine, această călătorie în marea metropolă americană se înscrie în cugetarea inegalabilului Nicolae Iorga, care afirma foarte inspirat: „O drumeție face cât zece biblioteci.”

Ing. Cristian F. Pascu
Președintele Societății „Dorul” din New York