Articol apărut în CERTITUDINEA Nr 117 Despre Vasile Alecsandri nu s-a vorbit în spațiul public ca despre un antisemit. Nici despre Carol I, nici despre Kogălniceanu. Tot „antisemitismul” românesc al secolelor XIX și XX i s-a atribuit, ca vinovăție absolută, lui Mihai Eminescu. Lucru perfect explicabil, căci amploarea și forța gândirii eminesciene prezintă, din punctul…
Iubiți credincioși întru Hristos,Frați Români, Așa cum bine știți, anul acestaca, de altfel în fiecare an pe 9 august, are loc, la mănăstirea Plăviceni din fostul județ Romanați (actualmente în Teleorman) comemorarea Tăierii Capului lui Mihai Viteazu, căci se împlinesc 421 ani de la asasinarea voievodului, la Turda (9 august 1601). Locul comemorării se justifică…
Autor: NICOLAE STEINHARDT Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 116 Anii următori lui 23 august (nu avusesem de suferit direct ca evreu nici în vremea liceului, nici în facultate, nici în timpul războiului, munca la zăpadă o săvârşisem voluntar, iar pe cea obligatorie în condiţii de omenie, nu însă fără a cârti şi a fi certat…
Autor: DAN PURIC Articol apărut înCERTITUDINEA Nr. 115 Când eram tânăr, am văzut cum în mare au intrat să-noate niște tovarășe activiste, toate cu cocuri înalte, ca niște fortărețe, triste în sinea lor că nimeni, nicicând, nu le-a atacat. Pesemne era imediat după o plenară de partid, era momentul lor de „relaxare ideologică”. Înotau cu…
Autor: Pr. MARIAN SAVA Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 115 Caracterul confesional al răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan (ca și în cazul mișcării lui Atanasie Todoran din 1763) nu a fost sesizat dintru început de istoriografie, întrucât aceasta – istoriografia – a pus accentul pe caracterul social al mișcării. Dar „în focul răscoalei, chemările…
Autori: MIRON MANEGA / MIRCEA DOGARU Articol apărut în revista CERTITUDINEA Nr. 101 Această hartă a României Mari este aproape de negăsit pe internet, prin motorul de căutare Google întrucât, din motive „misterioase”, nu apare listată. Cât privește detaliile documentare, nici atâta. Există mai multe hărți cu același contur, este adevărat, DAR NU ACEASTA. Este…
Autor: Nagy Attila-Mihai Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 115 La meciul de Cupa României la fotbal, între Sepsi și Voluntari, unii suporteri de la Sepsi s-au întors cu spatele la corul care cânta Imnul României. Gestul exprimă respingerea românilor, sentiment care domină conștiința colectivă a minorității secuiești și maghiare. Există, bineînțeles și excepții, mai ales…
Autor: MIRON MANEGA Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 114 Am scris acest text, solicitat de Doru Dinu Glăvan, în 2020, la scurt timp după cea de-a șaptea ediție a Zilei Ziaristului Român, celebrată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România începând din 2014. Motivele acestei reeditări sunt mai multe. În primul rând pentru a sublinia actualitatea…
Autor: Prof. Gh. Vasilescu Introducerea a celor trei culori – roşu, galben şi albastru – pe drapelul românesc s-a înfăptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea Înaltei Porţi, de către Alexandru Dimitrie Ghica (1834 – 1842), domnitorul Ţării Româneşti. La cererea domnului muntean, sultanul a încuviinţat printr-un hatişerif înfăţişarea steagurilor pentru navele comerciale româneşti şi…
Discurs ținut de generalul MIRCEA CHELARU în 2014 Este Ziua Celebrării Tricolorului, Simbol al Identităţii Naţiunii Române.Această Zi nu trebuie tratată ca oricare alta, ordinară, marcată de evenimente publice confiscate de impostori, mai vechi sau mai noi! Distinşi prieteni,Dragi Camarazi ai ArmateiNepreţuiţi Trăitori ai acestei Patrii. Nu este firescul meu, dar sunt obligat să reamintesc…