Autor: DAN CRISTIAN IONESCU

Articol apărut în revista CERTITUDINEA Nr. 92

La sfîrșitul lunii iunie se comemorează (teoretic) două pogromuri, cel de la Iași din 1941 împotriva evreilor și cel din 1940 împotriva românilor din Basarabia și Bucovina,

De fapt, în ultimii ani, românii comemorează pogromul din 21-23 ian 1941din București (în care legionarii uciși în luptele cu armata agățați în cîrlige la abator au fost declarați evrei uciși de legionari – asta îmi este clar, am văzut destule probe, iar în ce îi privește pe evreii uciși în cartierul evreiesc și cei din pădurea Jilava sînt multe întrebări la care nu se înghesuie nimeni să răspundă), Ziua internațională de comemorare a holocaustului (27 ianuarie), pogromul din 28-30 iunie 1941 de la Iași și Ziua românească de comemorare a holocaustului (9 oct., din anul 2004 încoace – nu văd ce rost avea încă una).

Dacă stau și mă gîndesc, cred ca acestea sînt singurele comemorări anuale oficiale ale României. Altele nu știu. În cazul în care greșesc, rog să fiu corectat.

Nu o sa aprofundez pogromul de la Iași. În primul rind fiindcă deși am citit mult, nu am citit destul. În al doilea rind fiindcă nu am avut acces la documente oficiale. În al treilea rind fiindcă în variantele sioniste eu nu cred – nu din vreo prejudecată ci din faptul că așa cum s-a demonstrate în repetate rînduri, principalul lor instrument de lucru este minciuna. În al patrulea rind, fiindcă textele în apărarea românilor dispar de pe internet. Și aș putea continua.

Am citit că numărul victimelor avansat de sioniști este exagerat – și cred asta.

Nu am gasit nimic care să ma convingă de faptul că acest pogrom a fost inițiat de autoritățile române, de generalul (pe atunci) Ion Antonescu.

Nu am găsit nimic care să mă convingă de faptul că legionarii (Mișcarea fiind desființată încă de la începutul anului), eternii vinovați de serviciu, au participat la acest pogrom.

Este absurd să se pretindă că s-a urmărit moartea evreilor din cele două „trenuri ale morții”. Au murit atunci mulți evrei nevinovați dar fără ca această consecință să fi fost urmărită. A fost un context nefericit. Din cîte am citit (și cred asta, întrucît este o explicație plauzibilă), comandamentul militar german al Iașului dorea trimiterea evreilor arestați în lagăre de concentrare. Pentru a-i salva, românii i-au îmbarcat în cele două trenuri pentru a-i duce la Tîrgu Jiu, în lagărul de aici, în care în sept. 1940 au fost cazați ofițerii polonezi refugiați în urma dublei invazii germane-sovietice. Dar cum începuse războiul și trenurile cu trupe, armament și muniție dinspre București spre Iași aveau prioritate, cele două trenuri cu evrei erau nevoite să tragă pe linii secundare și să aștepte să li se dea semnal de plecare. A fost o serie de coincidențe nefericite, care nu conduc însăla concluzia că s-a urmărit uciderea acestor evrei. Dacă asta se urmărea, ar fi fost trimiși în lagărele naziste.

Acum însă apar lucrurile interesante.

Am citit că sturbanfurerul Heinz Ohlendorf s-a declarat vinovat pentru pogromul de la Iași, fiind  condamnat la moarte și executat. Am dat pe Wikipedia și de un oarecare Otto Ohlendorf, condamnat la moarte pentru crime de război în masă săvîrșite în Moldova, Ucraina, Crimeea și Caucazul de nord, dar toate articolele în care se menționa asumarea de către Heinz Ohlendorf a vinovăției pentru pogromul de la Iași au dispărut de pe internet!

Bine, trec peste asta, dar iata că, la data de 24 august 1959, Jewish Telegraphic Agency  anunța faptul că guvernul german (al Germaniei de Vest) își asumă pogromul de la Iași și este de acord să despăgubească pe cei care au suferit și familiile lor (www.justitiarul.ro).

Și atunci, dacă germanii și-au asumat responsabilitatea și au acceptat să plătească despăgubiri, de ce mai caută unii să ne scoată vinovați? Pentru a obține alte despăgubiri?

Acum, să trec la al doilea pogrom, despre care nu se vorbește.

Cu exact un an înainte, la 28 iunie 1940, cînd trupele bolșevice au invadat Basarabia și Bucovina, evreii din aceste teritorii au început un odios pogrom împotriva românilor. În Chișinău, Tighina, Soroca, Cetatea Albă, Orhei, Cernăuți, evreii ucideau în stradă ofițeri ai armatei române care se retrăgeau, funcționari publici, preoți, studenți, ce le ieșeau în cale. Evreicele urinau pe preoții căzuți la pămînt. Au fost uciși sute de români. De ce? Pentru vina de a fi români.

Nu am fi aflat aceste lucruri dacă nu ar fi fost un aromân încăpățînat, căutător neobosit al adevărului, regretatul Paul Goma. Cel care ne-a lăsat atît o carte excepțională („Săptămîna roșie sau Basarabia și evreii”) cît și un eseu excepțional, „Descronologizatorii” (incorectpolitic.com).

Iohannis și Cîțu, voi, cei doi Alexandru (Florian și Muraru), de ce nu vorbiți de aceste masacre, de ce nu le condamnați, de ce nu omagiați victimele? Cît de degradați uman ați ajuns?

Se spune că la pogromul de la Iași ar fi participat și simpli români. Nu știu dacă este adevărat. Însă, dacă este adevărat și aceștia au asistat la masacrele săvîrșite de evrei dincolo de Prut, nu din punct de vedere creștin, dar din punct de vedere omenesc este firească dorința de răzbunare. Deși au cazut victime evrei nevinovați…

Pe pămîntul acesta au trăit oameni cu mîndrie și demnitate. Azi însă a dispărut pînă și amintirea lor. O cloacă de nemernici („Căci cînd se cațără sus oameni de nimic, nelegiuții mișină pretutindeni” – spunea psalmistul) fac de rîs o țară, un popor, o întreagă istorie națională. Cum văd o mînă, cum se reped să o pupe.

Sursă: incorrectpolitic.com

Titlu original: „Sfîrșit de Iunie – Două Comemorări” (fragment)

Loading