Autor: MIRON MANEGA

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 146

În condițiile asediului „progresist” împotriva credinței ortodoxe, este inevitabil, pentru un creștin ortodox, care este și jurnalist, să-și pună întrebarea firească: oare dacă semnalez putreziciunea din sânul ierarhiei BOR, contribui la compromiterea credinței și la îndepărtarea oamenilor de biserică? Poate că da, dar numai în cazurile în care credința este fragilă, ambiguă și „călduță”.

Într-o emisiune la CERTITUDINEA TV, intitulată  „Generalul Theodoru și apărarea ortodoxiei”, l-am întrebat pe distinsul general patriot: „Domnule general, noi, ca să ne apărăm credința noastră ortodoxă, la o adică, va trebui să luptăm și cu reprezentanții ei de la vârf, respective patriarh, mitropoliți și episcopi? Vom face asta, va trebui să facem asta, ca să ne apărăm credința, când constatăm că biserica ortodoxă, ca instituție administrativă, se opune  chiar credinței pe care ar trebui să o apere? Deci, ce facem noi, ca enoriași, ca simpli creștini ortodocși, ca să ne apărăm credința, atunci când dușmanul ei este chiar BOR?” .

Generalul Radu Theodoru mi-a dat un răspuns argumentat și vast ilustrat, din care extrag esența: „Domnule Manega, cred că ați pus degetul pe rană. Biserica Ortodoxă este organizată administrativ, fiind compusă din biserica oficială, rugătoare, și comunitatea credincioșilor, adică biserica luptătoare. Noi suntem 14 milioane de credincioși ortodocși, conduși teological de BOR. În momentul în care Întâiul Stătător calcă greșit, noi, cei 14 milioane, nu putem accepta direcția greșită pe care o ia unul singur sau câțiva din conducătorii bisericii. Căci, de fapt, noi, cei 14 milioane, suntem Biserica Ortodoxă. Istoria ei e făcută de poporul român credincios […]. Repet și arăt cu degetul: oculta lucrează intens împotriva ortodoxiei, care este o piatră greu de sfărâmat, creând o alianță iudeo-adventistă, la care se adaugă secta Respiro, aceasta fiind, de fapt, o alianță împotriva naturii. Este un război pe viață și pe moarte pentru supraviețuirea ortodoxiei. În aceste condiții, îi vom ruga pe ierarhii vinovați de complicitate la războiul împotriva credinței ortodoxe să plece din scaunele pe care le ocupă și să se ducă la mănăstire. Și dacă vor refuza, vom face grevă împotriva lor și ne alegem noi, credincioșii ortodocși, o altă ierarhie”.

Revin la putreziciunea care există în rândul ierarhiei BOR și la întrebarea firească dacă este în spiritual credinței denunțarea acestei putreziciuni. Și dacă nu cumva facem rău credinței ortodoxe prin acest denunț care rezultă din articolul „Homosexualitatea a devenit criteriu de promovare în BOR” sau dacă, dimpotrivă, îi ajutăm pe preoții de mir și monahii cu adevărat credincioși să se mobilizeze într-o resurecție a spiritului creștin în biserica noastră.

Căci într-o Românie ocupată sistemic – am spus-o și o repet de câte ori se va ivi ocazia – există cel puțin trei structuri fundamentale care nu se pot reforma decât din interior: Justiția, Presa și Biserica. Nu știm dacă, prin dezvăluirea adevărurilor insalubre din interiorul BOR, vom determina sau vom încuraja o resurecție a credinței în cadrul „bisericii rugătoare”, dar știm că ascunderea lor, din momentul în care acestea au depășit stadiul de excepție, devenind norme și criterii de promovare ierarhică, înseamnă complicitate vinovată la escaladarea lor. Îmi spunea un cleric, cu amărăciune: „În conducerea BOR, nu se mai pune problema câți ierarhi sunt homosexuali, ci câți nu sunt. Pentru că aceștia din urmă sunt mult mai puțini la număr”. Am ezitat mult în a prelua acest interviu din adevarul.ro. O fac, totuși, cu strângere de inimă, în spiritul celor expuse aici.

(Citește interviul „Homosexualitatea a devenit criteriu de promovare în BOR”)

 3,020 total views,  6 views today