Autor: MAGDA URSACHE
Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 172
Recunosc: sunt o semianalfabetă în lumea smartphon (am telefon cu butoane și nu-l vreau ca extensie de mână și de creier); dexteritate, abilități performante pentru download quickly n-am. Un prieten ridica în slăvi un SF pe care l-a descărcat. Eu nu descarc filme, mă duc la cinema când am timp și nu prea am. L-am întrebat pe amatorul de SF: De ce faci asta? Doar avem SF-ul nostru cel de toate zilele. Nu trăim deja realitatea filmelor SF, a cărților science fiction? Peisajul a început să devină selenar după seceta nesfârșită. Deșertul din Dubai a devenit grădină, noi facem din grădina dăruită României deșert.
Anamorfozele (deformarea aspectului obișnuit) nu contenesc. Omul comun, ca să zic așa, vrea trup diferit, piele desenată și colorată, numai în pielea lui să nu fie. Cu piercing-uri în nas și pe o limbă lată, nu mai poate articula corect și dă clicuri: Go ahead click that mouse! Își schimbă carcasa? Mai util ar fi să-și schimbe capul, că tot lucrează știința medicală la transplant de capete. Femei malefice își lasă barbă. Vor avea trei sâni, cum visa Emil Brumaru? Multe au ajuns pe jumătate din plastic. Jumătatea bărbatului? Da de unde! Bărbații vor să fie pe jumătate femei, ca să scape, pesemne, de femeile pe jumătate bărbați, care îi terorizează sexual.
Am spus terorizează? Profesorii care terorizează sexual elevi și studenți s-au înmulțit. Ororile lui Alfred Bulai țin de lumea reală sau de SF? Iar sociologii venali de la SNSPA și-au găsit apărători dintre presari. Că ar fi profesor eminent, cu premiu (pedagogic) de la Academie, „Constantin Rădulescu-Motru”(2019). Sper ca premiul să fie retras cât de repede. Apărători găsește și proful venit la facultate cu gentuță și-n fustiță. Ce vă interesează cum se îmbracă bărbatul? De ce-l discriminați? Nu-l hărțuiți! Iar dezinhibați sexuali sunt nu numai la UB, ci și la „Cuza”. A existat și o „amantă rectorală”, cum a numit-o Luca Pițu. La urma urmelor, nici violul nu-i o tragedie, e doar sex-surpriză.
Profesorii se joacă altfel. La fel, copiii: cu spade laser, la întrecere cu teroriștii. Cum în războiul ucrainean se folosește mitraliera care trage singură în adversar, de la 5 kilometri distanță, să vedeți atunci terorism.
Kamala Harris, în confruntarea cu Donald Trump, vrea ca SUA să devină „cea mai letală din lume”. Cum așa? Cea mai mare putere letală din lume se obține prin cel mai mare arsenal nuclear. În acest context, zburătorul nostru președinte n-are nevoie de sistemul Patriot, îl donează Ucrainei. De donat donăm continuu: 40% din pămînt e cumpărat pe nimica toată de agenți străini. Nu mai avem pământ? Ne împinge în lumea de mai încolo Elon Musk, ne duce în spațiul stelar, pe Marte. Vom avea orașe pe roți, ce să mai mergem pe jos? Vom locui în MATRIX-uri antiatomice, cu robotul Michel la ușă, ca-n reclamă. „Michel, toarnă-mi vin!” Peste tot locul, ne vor servi androizi: în oficiile poștale, la caserii, în restaurante… Nu vrei să faci ocolul pământului ca-n Jules Verne? Poți trece de viu din spațiul tău în spațiul hologramă. Nu doare.
Până atunci, de omorât se omoară în fel de fel de feluri. Mai întâi oile sănătoase, ca să nu fie atinse de pesta ovină, venită din Sudan, care-i ruinează pe ciobani. Vor urma pensionarii? Decimați, ca la romani, din zece-n zece, la terapia intensivă de la „Sf. Pantelimon”. Doctoresele cu coasa dețin acolo licentia occidendi, licența care ucide. De ce mă mir? Doctorul Mengele fluiera arii de Mozart trimițând la gazare.
Medicul nu mai are datoria să întrețină viața? De ce ar face-o? Bătrânii ăștia, cu biserica-n cap, care se roagă pentru pacea din lume, din noi și dintre noi, care se roagă pentru viitor deși nu-l mai au, nu se pot integra în societatea informațională. Și va veni vremea când, după 60-70-80 de ani, se va pune taxă pe respirație. N-o plătești, rămâi fără oxigen!
Bill Gates a vestit, cu 5 luni înainte de virusul de la Wuhan, pandemia. Și tot profetul pandemiei avertizează că vor urma „alte pandemii”, „atacuri cibernetice devastatoare” și „război major”. Grade mari în rezervă ne spun, la televizor, că-i bine așa: Armata e cu noi! Puteau face orice după ’89, dar au făcut rău. Eu le spun „generalii armatei moarte”, parafrazându-l pe scriitorul albanez Kadare. Cu epoleții bine lustruiți, ne dau seară de seară informații înșelătoare, cât de apărați suntem de NATO (doar România nu mai e gubernie URSS, ci colonie). Croitorașul cel viteaz de la Antena 3, fără trese, cere să nu miște nimeni în front. El o fi pregătit pentru linia întâi? Nu știu, știu doar că ne vrea „parte în război”. Și vom fi dacă vom doborî din România rachete și drone care intră în Ucraina. Nu de tratate de pace avem nevoie, iar pace veșnică vom avea curând, dacă scapă Putin vreo nucleară. Nebunia războaielor e mare. N-a prezis Baba Vanga Dimitrova, decedată în 1996, că Rusia va birui Europa? Slava Ukraina sau Slava Rasia?
Și dacă armata nu va face față, o să ne salveze Superman Cîțu. Că bossul pandemiei, Gheorghiță, și-a priponit calul de-o garofiță și a uitat de viruși […]. Cât despre președinte, pare gata să folosească, la nevoie, un avion spațial cu teren de golf și să aterizeze pe Venus, împreună cu ministresele sale Deca-Turcan-Gorghiu.
Ce ne mai așteaptă ? Proroci și tot soiul de clone ideologice, voyante ca Hara și Tatoiu, ghicitoare peste tot, din Chitila în Sascut, futurologi care seamănă cu meteorologii: prezic timp și viitor probabil.
Să-mi fac rost de un coach de creier ca nu cumva să rătăcesc printre holograme? Se face „maparea creierului” (nu harta creierului?), în vederea antrenamentelor neuronale. Cică ni se trezesc neuronii adormiți. Simplu: stai cu o cască-n cap (electroencefalogramă) și experții îți umblă la amigdale ca să reducă frica și rușinea. Dar de ce rușinea? Ați văzut vreun șpăgar rușinat? Nu-i de șagă cu șpaga. Îți trebuie o mulțime de „lipse”: lipsă de cinste, de onoare, de demnitate, de memorie chiar. Să uiți, ca un candidat la președinție, ce mită ai luat de la Vanghelie. Augustin Buzura l-a făcut personaj, sub numele de Goarnă, în Raport asupra singurătății. Acuma se vrea „un președinte imperfect pentru o țară imperfectă”.
Să-și stăpânească vorbele nu-i treabă ușoară pentru candidați. Lipsa școlii de calitate afectează conduita, atitudinea. Cum au și lipsă de comunicare, fac în așa fel ca să nu fie nimic de înțeles cu claritate.
Oricum, nici nu-i necesar să știi limba ta, de vreme ce limba lumii va fi esperanto. Deja comunicăm prin emoticoane și ideograme. Cineva mi-a dat un E, de la Excelent, pentru un articol. Și-mi aduc aminte de Ion Țăranu, fost coleg de grupă la facultă, care a călărit cultura iașiotă până-n ‘89, crezând că execrabil înseamnă excelent. Boala-i veche. Îi dau și eu un E fiului său, prof.univ. la SNSPA, cuprins de patimi „progresiste”.
Titlul original: „SF-ul nostru cel de toate zilele” (extras)
