Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 129

Generalul Radu Theodoru a împlinit 99 de ani! A fost aniversarea unei legende, bine potrivită de destin între ziua de naștere a lui Eminescu (15 ianuarie) și ziua începutului Marii Uniri (24 Ianuarie). A fost onorată, așa cun se cuvine unei legende, de cei aproximativ 100 de invitați aleși chiar de aniversat: rude, prieteni, militari veterani și activi, oameni de teatru, inventatori, ziariști, scriitori, conștiințe. Evident, printre aceștia, au fost și personae infiltrate, pentru a da raportul despre această „acțiune subversivă”. Pentru că orice întrunire, fie ea și aniversară, care are legătură cu ideea de românism, este considerată, de Sistem, subversivă și musai trebuie monitorizată (operativ și preventiv), în buna tradiție a unui stalinism resuscitat. Iar generalul Radu Theodoru reprezintă Românismul însuși! Și dacă – Doamne ferește! – se contaminează cineva iremediabil, nu trebuie luate niște măsuri?…

Ca să nu mai vorbim de situația în care se contaminează chiar cei trimiși să-l monitorizeze, cum s-a mai întâmplat în istorie (vezi cazul Nae Ionescu, care, trimis de Carol al II-lea să culeagă informații despre Mișcarea Legionară, a devenit susținător și mentor al acesteia). Grea problemă pentru Sistem…Altfel, tot răul spre bine, căci „raportorii” serviciilor sunt și ei un fel de mărturisitori, nu? Că doar din rapoartele Securității am aflat cele mai multe lucruri despre sfinții închisorilor…

Revenind la aniversarea legendei Radu Theodoru, generalul-simbol al Armatei Române, el rămâne încremenit în identitatea sa de român ca un munte de diamant al conștiinței noastre colective. Imuabil, inalterabil, indestructibil! Generalul-maior aviator Radu Theodoru este astăzi, pentru noi, cei care ne declarăm români, un sistem de referință, așa cum pentru el sistem de referință a fost Eminescu. (Miron Manega)

Eminescu este Istoria istoriilor poporului român

Sunt ceea ce sunt datorită lui Eminescu. Toată lumea este calată pe Eminescu-poetul. Aceasta este o mare diversiune. Titu Maiorescu a fost agentul Germaniei și el l-a nenorocit clar pe Eminescu, social și literar. Dar aceasta este altă chestiune. Eu am mereu pe masa mea de lucru Opera Politică a lui. Eminescu este mentorul meu spiritual și, în același timp, este esența Românității. Este geniul românității, concentrat pe problemele esențiale ale poporului român, pe constantele istorice creatoare de românitate și, totodată, pe constantele istorice distrugătoare de românitate. El ne indică în Opera Politică inamicii seculari și constanți ai acestui popor.

Pentru mine, este o revelație, de câte ori îi recitesc Opera Politică. Pentru că este de o actualitate frapantă. Parcă ar fi colegul nostru de redacție. Este patronul nostru de presă contemporan, nu cel de acum 100 de ani. Deci Eminescu e aici!  Eminescu este Istoria istoriilor poporului român. Nu numai în Istorie, ci în Istoria prezentă și viitoare. El ne arată viitorul. Unde trebuie să mergem și cum trebuie să mergem. Este un izvor permanent de inspirație, nesecat, și mai mult decât atât: este un Director de Opinie. Este un director profesional, pentru noi, oamenii condeiului, fie prozatori, fie eseiști fie, mai ales, jurnaliști. Voi, jurnaliștii, dacă păstrați linia lui Eminescu și aplicați esența ei la contemporaneitate, nu greșiți! Cum greșesc toți lacheii globalismului…

Dacă noi îl avem ca mentor spiritual și profesional pe Eminescu, rămânem pe urmele lui. Diversiunea cu Eminescu-poetul, fără a se mai vorbi despre Eminescu-ziaristul, despre Eminescu-marele gânditor, trebuie spulberată. Nu se spune nicăieri despre Opera Politică. Nici măcar la școală, deși aceasta este principala sa operă.

Ca o mărturisire, când am dat examenul de bacalaureat, eu mi-am ales ca temă de dizertație Opera Politică a lui Eminescu. Profesorii s-au mirat… L-am descoperit pe Eminescu în momentul tragic al dezmembrării românilor – descompunerea statului național, România Mare, în anii ’40…

Aceasta este, în sinteză, relația mea cu Eminescu, cu Opera lui Eminescu: este Directorul de conștință națională, identitatră, care mi-a fixat, mi-a determinat, tot drumul în viață. Toată opera mea are ca fundal, ca direcție, Opera Politică a lui Eminescu. Și pe aceste coordonate continui să-mi fac datoria, și de soldat, și de scriitor, până când o vrea Cel de Sus, care mă mai ține.

(Declarație făcută pentru ActiveNews în 15 ianuarie, ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, cu două zile înainte de propria sa aniversare)