Autor: NAGY ATTILA-MIHAI

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 149

Nu numai Kelemen Hunor, ci și alții vorbesc despre drepturile minoritarilor. Dar acestea ar trebui aplicate în așa fel încât să aibă, totuși, ceva fond moral. Deci fără excese precum autonomia și, mai ales, să fie însoțite de recunoaștereea și asumarea crimele ungurilor, de-a lungul secolelor, împotriva băștinașilor români!

Ar trebui, deci, ca aceste crime să fie asumate și să se ceară iertare națiunii române. Numai pe acest fond moral pot fi cerute drepturile minoritarilor unguri, în niciun caz pe fondul obrăzniciei, al hybrisului imperial, prin refuzul Imnului Național al României, cum că-i jignește pe unguri, prin refuzul zilei de 1 Decembrie cum că-i doare, că e zi de doliu, în condițiile în care tu, ungur, nu iei în considerare durerea românilor cauzată de ungurime, timp de secole! Cum ar zice Constantin Noica, numai „bunul simț” poate să facă punte peste aceste crime, între două națiuni.

Ungurii ar trebui să ia aminte că românii nu au declarat ziua de 15 martie zi de doliu, zi de comemorare a victimelor maghiarimii, ca răspuns la declarația deputatului maghiar că 1 Decembrie e zi de doliu! Aici apare fundătura istorică! E o obrăznicie din partea ungurilor să spună că 1 Decembrie e zi de doliu când, timp de secole, pentru români fiecare zi era zi de doliu!

Magyari Nándor László, profesor de sociologie la UBB Cluj, scria pe facebook că, înainte de a plânge pentru Trianon și ce a urmat după, ar trebui să ne confruntăm cu ce au simțit românii sub stăpânirea maghiară.

 2,891 total views,  6 views today