Autor: MIRON MANEGA
Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 145

Sfârșitul sezonului estival a fost marcat de patru evenimente majore: incendiul de la Crevedia, căderea dronei rusești la Ceatalchioi – județul Tulcea, mitingul anti-Arafat și expoziția anti-creștină de la Palatul Dacia din București. Așa cum era de așteptat, Diana Iovanovici Șoșoacă și partidul său, S.O.S România, n-au lipsit de la niciunul, ba chiar au fost în centrul evenimentelor.
_______________________________
„Nu ţi-e ruşine, trădătorule al propriei instituţii?”
O parte din informațiile prezentate de televiziuni în legătură cu incendiul au fost preluate chiar de la senatoare, care le-a descoperit la fața locului și în demersurile sale ulterioare. Ea a reușit să mobilizeze aproape instantaneu instituțiile statului responsabile în acest caz (instituții care, probabil, ar fi tergiversat sine die cercetările, ca și în cazul „Colectiv”) și a făcut și dezvăluiri șocante despre indolența acestora dar mai ales despre afacerile murdare din spatele accidentului. Iată ce declarații a făcut ea la BZI Live, imediat după eveniment:
„ Când eşti în toiul evenimentelor şi când vezi că dacă nu intervii tu nimeni nu face nimic şi se păstrează pericolul şi pot fi multe victime, când oamenii nu cunosc legislaţia, când nu sunt activate planuri de urgenţă, primarul e de formă, nu face nimic, nu ştie că trebuie să sesizeze Guvernul pentru ajutor, e dificil. Nimeni de la Prefectură nu am văzut pe acolo, oamenii din comună au spus că am venit eu şi i-am ajutat cu de toate […]. L-am sunat în fiecare seară pe Ciolacu şi mă contrazicea pe mine. Într-un final a făcut o şedinţă de Guvern şi a dat bani tuturor victimelor. Le-a dat 10.000 lei de familie pentru reconstrucția caselor […]. Sunt multe de spus, nici nu ştiu de unde să încep. Ce-am putut să văd şi să aud în periplul meu prin toate instituţiile statului, m-au lăsat total siderată.

Sistemul impune partidelor ce să facă. Simion s-a dus la ambasada Israelului şi a pus că România este antisemită. El trădează ţara pentru a ajunge preşedinte. A trădat interesul român. Asta i-a promis Israelul. În acest timp, românii lui mureau la Crevedia […]. Statul român e dezorganizat total, nu ştie dreapta ce face stânga […]. Raed Arafat arată cu degetul şi impune ca vinovaţi pompierii. Nu ţi-e ruşine, trădătorule al propriei instituţii? El i-a trimis la moarte în flăcări şi el îi acuză? Spun în premieră: am înţeles ce s-a întâmplat […].
Omenia născută din catastrofă
Nu a venit nimeni să facă evaluări, nu a preluat nimeni, nimic, acolo. Nu lăsau Electrica să intervină. Mi s-a cerut temeiul legal în baza căreia eu m-am prezentat acolo. Parlamentarii sunt obligaţi să facă ce fac eu. Ei nu înţeleg ierarhia: preşedintele, Senatul, Camera Deputaţilor şi abia apoi Guvernul. Când vine un senator sau un deputat trebuie să îngheţi. La Electrica, în Bucureşti, am găsit oameni deosebiţi, au luat legătura cu conducerea şi mi-au explicat tot. Aveau nevoie să se dea drumul la energie, oamenii aveau nevoie de aparate de oxigen, mâncare. Noi, de la S.O.S., am înlocuit instituţiile statului. De la Electrica mi-au dat dreptate, dar nu au fost lăsaţi de IGSU, Parchetul General şi Parchetul Militar. Arafat nu le-a dat voie, toate duc la Arafat […]. Am primit felicitări din partea Guvernului României, jur, pentru felul în care am reuşit să pun instituţiile să meargă. În altă situaţie, m-ar fi bucurat, dar acum m-a cuprins scârba. Tu, ca Guvern, cu un aparat în care ai milioane de euro şi mii de oameni, şi Raed Arafat cu un sistem imens şi bani pe care nu i-a folosit pe nimic, nu au făcut nimic. Frica ce-am văzut-o la IGSU mi-a dat fiori. De fapt, acolo nu era GPL, ci era cu totul altceva. Trei instituţii cercetează, ce se afla cu adevărat în cisterne. Acolo trec nişte conducte de gaz, este rezerva naţională de gaz, din care se fură constant de Serviciile Secrete ale României, partidele politice şi oamenii politici […]. Un procuror mi-a zis că ar trebui să fac memorii cât mai sunt lăsată în viaţă, cât se mai poate şi să rămână în scris. Sunt scrise, date cu dovezi în multe părţi”.
Dincolo de toate aceste dezvăluiri și acuze, care pot face deliciul presei de scandal (pentru ca peste câteva zile să fie uitate), rămâne un aspect neinteresant pentru o astfel de presă, dar fundamental în perspectivă sociologică: Diana Iovanovici Șoșoacă a organizat celule de criză în toate filialele partidului său, a colectat ajutoare și, prin TIR-uri puse (gratuit) la dispoziție de mai multe firme de transporturi, a adus aceste ajutoare la Crevedia. În plus, prin implicarea directă, aproape agresivă, în rezolvarea problemelor generate de exploziile gazului, i-a mobilizat pe oamenii din zonă să sară în ajutorul celor năpăstuiți. Ceea ce este o lovitură neșteptată pentru dezbinatorii de profesie care, în treizeci de ani, reușiseră să-i izoleze pe oameni unii de alții. Și iată cum o catastrofă poate regenera, printr-un factor de coeziune, vechea OMENIE ROMÂNEASCĂ, adică solidaritatea! Ceea ce poate fi începutul unei treziri naționale.
„Cel mai amplu eveniment dedicat artei din România”

Cea mai recentă ispravă a Dianei Șoșoacă a fost cea din 8 septembrie, după mitingul anti-Arafat de la Ministerul Afacerilor Interne organizat de ea (unde a cerut, evident, demisia acestuia), când, împreună cu o parte din protestatari, s-a dus la Palatul Dacia de pe Calea Victoriei și a încercat să intre (cumpărând bilet), la expoziția „Nymphs and Zombies” din cadrul Art Safari. Acest eveniment, aflat la a zecea ediție, este prezentat publicului ca fiind „cel mai amplu eveniment dedicat artei din România”. Că e amplu, nu există nicio îndoială. Problema este ceea ce conține. Și conține, iată, pe lângă artă clasică și modernă (Constantin Artachino, Alin Gheorghiu) sau cursuri de artă pentru copii de la 4 la 18 ani (Art Safari Kinder) și câteva perfide mizerii artistice, cum sunt cele ale lui Paul Baraka Marat din cadrul expoziției intitulate „Nymphs and Zombies”, într-un tandem nefericit cu Alina Ondine Slimovschi. Nu știm precis, între cei doi artiști, cine-i nimfa și cine-i zombie, având în vedere trendul progresist al culturii și civilizației modiale și, mai ales, faptul că, Hristosul ipostaziat de Paul Baraka într-una din lucrări este complet gol și are sex feminin. De fapt, ororile anticristice din expoziție aparțin nimfei-zombi Paul Baraka Marat, nu și Alinei Ondine Slimovschi. Personal, cred că artista a fost atrasă în capcana unei blasfemii la care a fost făcută părtașă.
Blasfemii finanțate de Ministerul Culturii

Iată cum e prezentat Paul Baraka într-unul din textele promoționale: „Creațiile asemănătoare zombilor și cele distopice ale lui Baraka populează fiecare colț al camerelor sale din galerie. Ele prezintă o experiență imersivă și aproape copleșitoare, ca și cum ai păși într-un spațiu fizic și psihologic aglomerat. Aceste imagini ajung în părțile întunecate și tulburătoare ale psihicului nostru – fiți pregătiți să vă confruntați cu orori care întruchipează sentimente de furie și de disperare față de starea noastră adevărată și față de starea lumii, dar nu fiți surprinși când veți descoperi și un simț al umorului negru. Dacă fiecare epocă are monștrii ei, atunci creaturile lui Baraka sunt monștrii epocii noastre”.
Iată cum poate fi învelită o impostura în limbajul de lemn al criticii de artă. În realitate Paul Baraka, nefiind capabil că creeze artă autentică, înjură în limbaj plastic și duce înjurătura până la nivelul blasfemiei. Murdărește cu dejecții reperele sacre ale unei comunități sau ale unui popor. Pe banii poporului, căci expoziția este finanțată de Ministerul Culturii (condus de Raluca Turcan). Paul Baraka e obsedat de cranii (pe care le consideră „viață”), dar mai ales nevoia imperioasă de a pângări răstignirea lui Hristos. Și o face repetat, fără nicio rușine, folosind în acest sens puțina imaginație artistică pe care o are.

Cât privește spațiul în care a avut loc expoziția „Nymphs and Zombies” respectiv Palatul Dacia (construit în 1874) reamintim că aici a funcționat o perioadă (1877-1879) redacția Ziarului TIMPUL, unde lucra Mihai Eminescu. A fost prima clădire vizată de Institutul Wiesel pentru găzduirea Muzeului Holocaustului (deși palatul fusese renovat și restaurat cu scopul de a fi transformat în Pinacoteca orașului București). „Proiectul”, susținut la vremea aceea de primarul Gabriela Vrânceanu Firea, nu a putut fi pus în practică, întrucât mai multe entități ale societății civile s-au opus. Expoziția anticreștină „Nymphs and Zombies” seamănă cumva cu o răzbunare josnică a „holocaustologilor” de la Institutul Wiesel. Poate că nu-i așa, dar așa se vede. Pentru că Palatul Dacia, prin faptul că aici a lucrat timp de doi ani Mihai Eminescu, intră în arealul identitar al sacralității. Or, se știe bine, reperele acestei sacralități sunt asediate permanent de cei cărora le stau în cale. Și când nu pot să le distrugă, le profanează… Reacția Dianei Șoșoacă a fost adecvată și pe măsură și a determinat închiderea expoziției cu două zile mai devreme.