Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 213

În data de 30 Mai, la Adunarea Națională a S.O.S. România pentru Credință, Istorie și Suveranitate, care a avut loc la mănăstirea Plăviceni din județul Teleorman, a apărut, pe unul din drapelele României, semnul pe care îl vedeți. Iar norul din spatele căruia venea lumina soarelui, avea conturul unei hărți…

La mănăstirea Plăviceni din județul Teleorman, locul unde, în 2010, au fost descoperite osemintele lui Mihai Viteazu, a avul loc, de Sâmbăta Morților și Ziua Moșilor de Vară (sâmbătă 30 mai), cea mai amplă ceremonie de comemorare a eroilor Neamului, o reeditare la scară mult mai amplă a evenimentului similar din noiembrie 2024 (Sâmbăta Morților / Ziua Moșilor de Toamnă). Evenimentul a fost organizat, ca și în 2024, de Partidul S.O.S. România și a cuprins un parastas dedicat eroilor neamului, depunerea jurământului pentru reîntregirea țării și o rugăciune de ridicare a blestemului trădării de pe umerii și soarta poporului român.

Întrucât biserica Sf. Arhanghel Mihail (biserica monument) se află în restaurare, slujba de pomenire s-a desfășurat într-o bisericuță de mir din apropiere, ctitorită și ridicată tot de startețul mănăstirii, protosinghelul Teoctist Moldovanu. Precizare: restaurarea mănăstirii de la Plăviceni se datorează exclusiv Partidului S.O.S. România, care a obținut primele finanțări de la Guvern (până acum aproape un million de euro), existând speranța recuperării în totalitate a acestui loc sfânt.

Momentul cel mai important al întregii ceremonii a fost dezvelirea moaștelor lui Mihai Viteazu, expuse pentru prima dată unui număr atât de mare de pelerini. Racla cu osemintele a fost „păzită” simbolic de doi bărbați îmbrăcați în haine asemănătoare cu cele ale darabanilor (infanteria ușoară, dorobanții) de pe vremea lui Mihai Viteazu: opinci, ițari, căciuli din blană de miel și sumane.

Trei preoți, în frunte cu starețul mănăstirii, au citit un pomelnic cu sute de nume ale martirilor și eroilor neamului, precum și ale personalităților emblematice din străvechimea noastră atemporală, începând cu Zamolxe și regina masageților, Tomiris, până la cei deveniți simboluri vii ale luptei împotriva asupritorilor și cotropitorilor contemporani, cum a fost generalul de aviație Radu Theodoru. A fost, de fapt, un apel al morților și readucerea lor actualitate căci, la fiecare nume pomenit de preoți, toată mulțimea strânsă în jurul raclei cu osemintele lui Mihai Viteazu striga, la unison: PREZENT!

La sfârșitul acestui moment s-a împărțit coliva (peste 1.800 kg) așezată pe o masa uriașă în formă de cruce. Iar la sfârșitul întregului ceremonial s-a împărțit orez în străchini de Horezu. Unii, conform educației sau năravului moștenit din familie, au luat mai multe (probabil, pentru a-și complete colecția de ceramică), iar orezul l-au aruncat pe jos…

În ciuda acestor pete de culoare (neagră), evenimentul a fost luminous și înălțător. Numărul participanților a depășit cu mult estimările inițiale, la mănăstire fiind prezente aproximativ 6.000 de persoane, deși pe liste erau înscrise doar 3.500. Din cauza fluxului mare de oameni, s-au format cozi pe distanțe de kilometri, iar echipele de pază au solicitat înregistrarea datelor de identitate și a numerelor de înmatriculare pentru persoanele care nu se aflau pe listele de acces. Cei care au refuzat să fie înregistrați nu au putut intra.

Au existat, așa cum era de așteptat, și încercări de a destabiliza atmosfera de la Plăviceni, fiind semnalată prezența unor grupuri trimise de alte formațiuni politice.

„Au fost câteva mașini trimise de USR și PNL, cu niște membri de-ai lor care trebuia să facă scandal și să strice evenimentul de la Plăviceni. Aceștia au refuzat să se legitimeze și să-și lase înregistrate datele și numărul de la mașină, iar după ce s-au certat cu ai noștri, au plecat. Erau inclusiv de la poliție și de la Consiliul județean. Trebuia să facă scandal, să iasă bătaie”, a declarat Diana Iovanovici-Șoșoacă la emisiunea lui Dan Diaconescu de la OTV. Cunoscutul realizator a fost și el prezent la Plăviceni și a transmis evenimentul în direct.

Au apărut și nenumărate reclamații din toate părțile, la Prefectura județului Teleorman, majoritatea diversiuni dintre cele mai perfide. Astfel, la prefectură a venit și o reclamație din partea… senatorului de Iași Dumitru Manea (Miron Manega), unul dintre organizatori, și chiar din partea starețului Teoctist Moldovanu. Făptuitorii acestor diversiuni vor „beneficia”, evident, de dosar penal pentru fals, uz de fals și uzurpare de calități oficiale…

Organizarea a fost însă riguroasă pentru a preveni incidentele, iar surplusul de alimente rămas în urma evenimentului a fost donat unor familii nevoiașe și unui cămin de bătrâni din București.

Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă de imensă bucurie a participanților, în special a copiilor și a persoanelor în vârstă, care, pe lângă masa de praznic, au beneficiat gratuit de înghețată, vată de zahăr și clătite. La eveniment au participat români veniți din toate colțurile țării, dar și din diaspora, din țări precum Germania, Italia, Spania, Franța și statele nordice.

Programul cultural a inclus un spectacol de călușari (comasând astfel și ziua de Rusalii ce avea să fie celebrată peste două zile), recitaluri de muzică populară și cântece patriotice interpretate de copii, care au reprezentat aproape jumătate din numărul total al celor prezenți. Artiștii care au urcat pe scena construită cu o zi înainte, chiar acolo, la mănăstire, au fost: Cora Munteanca din Harghita, Tatiana Mărcoianu și Marcel Bradu din Vâlcea și eleva Delia Niculescu din Teleorman.

A fost sărbătorită în avans și Ziua Copilului (1 Iunie), motiv pentru care aceștia au fost prezenți în număr atât de mare (alături de părinți, evident). Lor li s-a oferit în mod special posibilitatea unor jocuri care să-i bucure: tir cu arcul, trambulină, atelier de pictură, planșe de colorat, baloane modelabile, face painting, „Țară, țară, vrem ostași”, „Rațele și vânătorii”, volei, badminton, un show chimic și tiktok party realizate de animatori. Mascotele jocurilor de copii au fost Mickey Mouse, Spider Man și Domnița de Plai.

Întregul eveniment a avut ca deviză cuvintele lui Mihai Viteazu adresate nunțiului papal Germanico Malaspina în 1599, înainte de bătălia de la Șelimbăr împotriva lui Andrei Bathory:

„Cu noi e dreptul și dreptatea,

Cu noi e cauza cea bună,

Cu noi e Dumnezeu”.

P.S. 1. Pe lângă toate acestea, s-a petrecut și un fapt pe care unii l-ar putea considera miraculos. Și credem că chiar este! Pe tricolorul unuia dintre participanți, filmat înspre soare (contre-jour) în timp ce era arborat, a apărut, explicit și insistent, imaginea unei cruci. Mai mult: norul din spatele căruia bătea soarele spre drapelul tricolor, avea forma, la fel de explicită, a României (harta). Avem toată îndreptățirea să credem, ca și împăratul Constantin cel Mare în anul 312, înainte de bătălia cu Maxențiu, că este un semn ceresc și să adoptăm aceeași deviză: IN HOC SIGNO VINCES („Sub acest semn vei învinge”). Viziunea pe care a avut-o împăratul Constantin a marcat convertirea acestuia la creștinism. Crucea de la Plăviceni poate determina (sperăm) convertirea la românism a multor românofobi.

Iar reacția Dianei Șoșoacă, la vederea crucii, a fost: „CRUX EST SPES MEA!” („Crucea este speranța mea”).

P.S. 2. În paralel, peste ocean, la biserica Sf. Andrei din New York, la inițiativa lui Cristian Pascu, președintele celei mai vechi societăți românești din SUA (Societatea Română Creștină „Dorul”, fondată în 1903 și având activitate neîntreruptă până astăzi), a avut loc un „duplex”, o ceremonie similară, cu citirea aceluiași polmelnic. A slujit părintele Ioan Proteasa.

NORIM AGENAM