
DIN SUMAR
● MIHAI EMINESCU. Când ura noastră nu va mai fi un simțământ, ci o rațiune… Nu psicologică, ci logică
● ADRIAN PĂTRUȘCĂ. Biserica Catolică în pragul schismei. Papa Francisc îl cheamă la judecată pe arhiepiscopul Viganò
● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”
● MAGDA URSACHE. Delațiunea ca formă de ficțiune în post-moralia
● ION I. BRĂTIANU. Ne-au vândut la Ialta, ne-au cumpărat la Malta
● DUMITRU IONCICĂ. Locuitorii din Carpați, strămoșii arienilor din India (VI). Miracolul Cucuteni
● OVIDIU M. CUREA. Salvarea noastră sunt dușmanii
● CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Dealul Istrița – centru cultic Hyperboreic
● DOINA DABIJA. Să ne învingem!
● MIRON MAEGA. Antologia rușinii: În această casă s-a născut Constantin Brâncuși
● VASILICĂ MILITARU. Asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, binecuvântată de Patriarhul Miron Cristea
● Dr. DUMITRU GRIGORE. Spiritualitatea, între normalitate şi patologie
● ZIUA ZIARISTULUI ROMÂN. Memento DORU DINU GLĂVAN
● GRUPUL PENTRU ROMÂNIA. Neutralitate, nu război! – Comunicatul GPR nr. 19 către cetățenii români și instituțiile statului, privitor la necesitatea imperioasă a neutralității în războaiele altora
● DIANA IOVANOVICI ȘOȘOACĂ. Grupul Coldea: grupare de criminalitate organizată împotriva ordinii constituționale și a siguranței statului, vinovată de înaltă trădare, de subminarea economiei naționale, trafic de stupefiante, trafic de influență, șantaj, etc.
● RADU EREMIA. Minunea minunilor: UDMR a obținut 5.639 de voturi în patru județe din sud, unde trăiesc 223 de etnici maghiari! PSD, SRI și STS știu de ce
● DENIS BUICAN PELIGRAD. La Dijon, „între Tablele Legii și Vițelul de Aur”
● DANA OPRIȚĂ. La cumpăna mileniilor
● Medalistica „DORULUI” new-yorkez, în Cetatea Băniei. Mesajul lui Cristian Pascu
● ISRAEL SHAHAK (1939-2003). Nu există cetățenia israeliană. Există doar evrei și ne-evrei
● BARBARA NIMRI AZIZ. Spectator sau martor la Genocidul în Gaza?
● CĂTĂLIN VUȘCAN. Viktor Orban refuză categoric participarea Ungariei la războiul NATO-Federația Rusă
● Dr. ALEXANDRU BOLOGA. Cui prodest?
● ȘERBAN POPA. Programul în patru puncte al Partidului Suveranist Român. Model
● VICTOR M. IONESCU. Lacrima de mir
● IGOR L. BUTNARU. Paradox istoric: un Brătianu respins de liberali
● DANIELA GÎFU. Ce caută aceste elemente nesănătoase în viața UZPR?
● ION VĂDUVA. Un nou sindrom social: nemulțumitul absolut
● NAGY ATTILA-MIHAI. O profeție a lui Eminescu
● ION OCTAVIAN BĂNICĂ. Credo
● Gen. Aviator RADU THEODORU. Stalin, dr. Petru Groza și România (I)
● Cât de „informator al Securității” a fost Dan Puric
● DAN DIACONU Putin în Vietnam
Nu-i cumva UN FALS fals faptul că Patriarhul ar fi „binecuvânt“ asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, cum a titrat Certitudinea diversiunea carlistului cosmopolit Eugeniu Buhman?
–
Contrapunerea patriarhului ortodox Miron Cristea cu mişcarea legionară este foarte probabil un fals şi nu trebuie să i se dea credit cât timp ea a fost lansată interesat de un politician veros cu origini cosmopolite (probabil chiar iudaice, clandestine, conform anumitor indicii), care a ţinut culisele şi secretele camarilei regale sub trei regi, ultima dată, fatal şi lui, sub regele Carol al II-lea. Este vorba de Eugeniu Buhman, care, când şi-a expus denunţul, ura evident Mişcarea Legionară (ce îl alungase de la ciolanul regal dimpreună cu Carol II) şi care, pretinzându-se cu ascendenţi „catolici“ şi „protestanţi“, nu prea iubea nici Biserica Ortodoxă Română, reprezentată de patriarhul Miron Cristea.
Căci susţinerea suspectă că patriarhul ar fi aprobat asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, făcută după moartea patriarhului, nu îi aparţine autorului citat de răspânditorii contrapunerii Bisericii cu Mişcarea Legionară (Paul D. Quinlan, „Regele Playboy – Regele Carol al II lea de România“), ci la rândul său acesta a preluat-o din „jurnalul“ de memorii partinic şi manipulator al lui Buhman (E. Bahman / E. Bachman / Buchmann), secretarul personal al lui Carol al II-lea, care a încercat pe orice cale să justifice faptele criminale ale lui Carol, sau să le dezmintă, prezentându-l pe acesta, pe regele desfrânat şi corupt, tot fals, ca pe un adevărat înger.
Bahman ar fi spus orice, mai ales minciuni, ca să justifice asasinarea legionarilor, care îi deconspiraseră şi afacerile sale personale de corupţie, făcute pe seama statului român (în ziarul legionar Porunca Vremii din 2.11.1940 a apărut articolul „O afacere cu mărci poştale. Cum a fost frustrat Statul, anual, cu zeci de milioane“, unde se arată că E. Buhman a traficat aproape 20 de ani mărcile poştale pe seama statului român, făcându-şi astfel o avere de câteva sute de milioane de lei).
*
Ca premier, patriarhul Miron Cristea a menţinut măsurile „antisemite“ ale guvernului anterior, prezidat de „fascistul“ Octavian Goga, precum Decretul 169 din 21 ianuarie 1938 privind revizuirea cetățeniei, în virtutea căruia trebuia ca „evreii cetățeni români să-și dovedească cu acte dreptul la cetățenie“, în conformitate cu legea din 25 februarie 1924. În baza acestui decret, 225.222 de iudei (36,50% din masa lor din România) și-au pierdut cetăţenia în timpul guvernării patriarhului Cristea. Guvernul Goga-Cuza se menținuse la putere doar 44 de zile, dar patriarhul a aplicat legea, „conform propriei sale viziuni antisemite, militând pentru alungarea evreilor din România“ zic azi activiştii iudeo-sionişti precum Radu Ioanid. Într-un articol al vremii, semnat de Miron Cristea, acesta scria că „a nu reacționa împotriva evreilor înseamnă a ne duce de vii la pieire”.
*
Eugeniu Buhman al lui Carol al II-lea era un duşman al mişcării legionare, ca şi regele.
Avea toate motivele, şi caracterul necesar, să mintă, ca să-l mânjească şi pe patriarhul ortodox, ţap ispăşitor programat de către asasini încă de când a fost numit prim-ministru al României, dar mai ales ca să denigreze mişcarea legionară.
*
Eugeniu Arthur Buhman, ca secretar particular al regelui criminal Carol II, publicându-şi jurnalul de memorii construit pe ani („Patru decenii în serviciul Casei Regale a României, memorii 1898-1940“), după fuga din România împreună cu Carol II, în urma abdicării forţate din 6 septembrie 1940 a regelui criminal, fugărit de legionari, făcea încă politică, de fapt, când pretindea că patriarhul Miron i-ar fi spus lui ulterior, în particular, că e bine că au fost ucişi Zelea Codreanu şi camarazii lui legionarii. (Că „informaţia“ cum că patriarhul Miron ar fi fost de acord cu asasinatele, a plecat de la acest Buhman, se vede chiar din cartea lui Paul D. Quinlan, „Regele Playboy…“, deşi cei dedicaţi atacării sau compromiterii Bisericii au obiceiul să elimine acest „detaliu“, sursa partizană şi politicianist duşmănoasă a „informaţiei“.)
„Memoriile“ politicienilor secolelor XVIII-XX au fost nu o dată un mijloc al ascunderii sau justificării crimelor lor în faţa posterităţii.
Iar patriarhul Miron Cristea era mort din martie 1939, dinainte deci ca Buhman să fugă cu Carol II din România şi să îşi publice pretinsele „memorii“ partizane şi duşmănoase Mişcării Legionare, aşa că nu mai avea cum să dezmintă cele ce i se puneau pe suflet, din interes de imagine pentru regele imoral, de către secretarul său.
Textual, Buhman, care era de partea lui Carol al II-lea şi pentru întoarcerea acestuia pe tron, a scris despre împrejurarea asasinării şefilor legionari în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu, de către guvernanţi, la capitolul „memoriilor“ sale pentru anul 1938, astfel:
„Regele este cât se poate de impresionat. Aici circulă acuma fel de fel de svonuri și comentarii relative la cele de mai sus, care de care mai lipsite de temei. Nu pomenesc decât pe cel mai grav care susţine că faptul s’ar fi petrecut cu aprobarea tacită a Regelui. Eu nu pot să cred asta, pentru că cunosc pe suveran ca pe un om milos şi blând. În decursul lungilor ani ce i-am petrecut în aproprierea sa, am avut multe prilejuri să constat că firea lui se împotriveşte acţiunilor de violenţă. Iată însă şi părerea Patriarhului Miron Cristea, exprimată într-o convorbire ce am avut-o cu Înaltul Prelat, două sau trei zile după publicarea comunicatului Parchetului militar: «Fireşte», mi-a spus el, «regretăm cu toţii întâmplări de asemenea natură, nu putem însă ocoli adevărul că cei osândiţi de justiţia militară au fost nişte asasini, că conducerea legionară a provocat adânci şi grele turburări şi că dispariţia câtorva elemente cari s’au scos singuri din lege nu poate câtări prea mult atunci când este vorba de liniştea unei ţări întregi!»“
Din cauza spuselor acestui Buhman despre pretinsa (improbabilă şi nedovedită cu nimic) aprobare dată de patriarhul Miron (ştiută numai de el, de Buhman, în secret, chipurile), unii au început să se gândească la ce spusese de fapt patriarhul în public, astfel încât să se confirme o asemenea „faptă“ a sa. Şi au dedus discutabil că unele vorbe ale patriarhului, din ziua de paşti a anului 1938, ar confirma „dezvăluirea“ făcută de evreu.
Căci atunci, patriarhul ar fi rostit, între altele, în faţa a 60 de preoţi veniţi să-i ureze viaţă cu pace şi iertarea tuturor, cuvintele „mai bine să moară unul pentru popor“, care încă nu puteau avea sensul atribuit ulterior, mai ales că erau de fapt inspirate sau chiar vorbele din Evanghelia după Matei, capitolul 5, v.29 („mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul să fie aruncat în gheenă“). S-a referit patriarhul Miron atunci la asasinarea lui Zelea Codreanu, care avea să aibă loc peste 7 luni de zile? Nu e asta doar impresia unora care au vrut să caute o confirmare ispitiţi de vorbele evreului?
Mai ales că Armand Călinescu şi ceilalţi conspiratorii criminali nu aveau deloc nevoie să îl anunţe de planurile lor pe patriarh în nici o calitate a acestuia, dimpotrivă, acţionând în maxim secret.
Nu a fost patriarhul Miron Cristea doar un premier de paie, rol în care a căzut din mândrie omenească, fiind astfel folosit doar ca paravan, chiar pentru a-şi arunca apoi făptaşii crimele pe Biserică?
Nu-şi pune nimeni întrebarea cum de a reuşit „o minte jidănească“ (Bahman) să dezbine legionarii cu Biserica?
*
Numele secretarului lui Carol II care a pus în circulaţie parşiv (cum îi era caracterul) vinovăţia Bisericii faţă de mişcarea legionară este cel mai bine cunoscut ca fiind Eugeniu Buhman, din Iaşi, nu Bahman cum e citat greşit permanent, iar „memoriile“ lui sunt publicate deci sub numele „Patru decenii în serviciul Casei Regale a României“.
El venea din comunitatea cosmopolită de la Iaşi iar în Moldova numele Buhman a fost purtat de unii „evrei“ consemnaţi de istorie, deşi Eugeniu Buhman se dădea drept „alsacian“ de origine, „fără a indica deloc prin aceasta o origine germană“, zic istoricii, ci cosmopolită, dându-se cameleonic drept catolic, în loc de „evreu“, deşi alsacienii sunt protestanţi. Unii „Buhmani“ (unii iudaici) s-au dat creştini pentru ca să poată să beneficieze de încetăţenirea ca români din 1858.
În 1939 mai exista un Ghetl Buhman, „şef al secţiei culturale al comunităţii evreieşti“ din Iaşi.
Iar în Basarabia aveam ca membri în „Partidul Comunist din Rumînia“ foarte mulţi „evrei“ (iudeo-khazari), printre care şi pe un Buhman Lazar Abramovici
Citește tot articolul. Probele referitoare la atitudinea antilegionară a patriarhului Miron Cristea sunt multiple și aduse de legionari veritabili. Reputatul Gabriel Constantinescu este unuldintre aceștia. Recomand lectura capitolului II.8.2. Patriarhul României împotriva Bisericii, de la pp. 266-272 din Credinta Neamului Românesc. Acolo este expusă Scrisoarea către Patriarhul Miron Cristea, adresată de dr. Vasile Marin ca răspuns la atitudinea Patriarhului faţă de taberele de muncă legionare. Iar dr. Vasile Marin nu poate fi confundat cu Bahman sau Buhman. Este un martir legionar care i-a transmis lui Miron Cristea, printre altele:” Ai păcătuit greu, foarte greu Î.P. Sfinte. Ai păcătuit faţă de Dumnezeu, ai păcătuit faţă de Neam şi ai păcătuit faţă de Biserica pe care, harul dumnezeiesc, te-a destinat în aceste momente hotărâtoare s-o conduci. Te-ai înhămat la poruncile oamenilor cu putere de o clipă şi ai călcat poruncile Domnului; ai apucat pe căile lumii părăsind potecile Atotputernicului. Ca orice bun creştin, şi Î.P.S. Ta eşti cel dintâi creştin în Ţara aceasta, trebuie să Te pocăeşti şi s-o faci cât mai neîntârziat, în zilele acestea ale Postului Mare, să nu te prindă în păcat marea Săptămână a Patimilor şi Învierea Domnului.
Noi, tineretul acestei Ţări, Îţi oferim creştineşte, fără ură şi fără patimă, prilejul. Iată-l: Să lepezi pentru o săptămână cele mătăsoase veşminte care îmbracă trupul Î.P.S. Tale şi să vii într-o tabără de muncă de-a noastră; să îmbraci aspra haină călugărească ţesută din păr de cămilă, să mănânci de la cazan fiertură ca pustnicii, şi să odihneşti alături de noi pe pământul crud ca anahoreţii; să frămânţi cu mâinile şi cu sudoarea frunţii Tale 10.000 de cărămizi, iar pe ministrul care a dat ordinul blestemat să-l pui în fiecare seară să-ţi care apă cu găleata pentru a-Ţi spăla picioarele pline de tină. Numai astfel Î.P.Sfinte, Domnul din ceruri şi adânca noastră credinţă ortodoxă Te va fi eliberat din osânda în care Te-a aruncat erezia pe care ai făptuit-o, prin ordinul semnat propriu de Sfinţita Ta mână.”(Articol cenzurat din Vestitorii în 1936)
Încă o PROBĂ a faptului că Patriarhul Miron Cristea a fost coautor al asasinării lui Corneliu Codreanu.
Un extras din pagina 80 a cărţii Credinţa Neamului Românesc: Odată cu arestarea şefului Legiunii, Călinescu dispune o prigoană fără precedent asupra legionarilor. Mii de legionari au fost arestaţi, mai ales liderii, judecaţi în grabă şi trimişi la închisoare sau în lagăre de concentrare. Aproximativ 30.000 de case au fost percheziţionate, iar universităţile au fost închise.
Se desfăşoară un proces simulate, în care lui Codreanu i se aduc acuze foarte grave inventate şi nedovedite. Însemnările lui Carol şi ale lui Armand Călinescu din acele zile ne arată dorinţa lor de a rezolva cât mai rapid condamnarea lui Codreanu. Este condamnat pe nedrept la 10 ani de muncă silnică.
În ziua de 24 mai 1938 regele consemna în caietul său de Însemnări zilnice: “În şedinţa Consiliului de Miniştri s-a hotărât punerea în aplicare pe timp de un an a articolului din Constituţie ce prevede pedeapsa cu moartea … Această măsură a fost luată în Consiliul de Miniştri, de sub preşedinţia lui Gh.Argeşanu, ca să nu puie faţa bisericească a patriarhului într-o postură dificilă. ÎPS Miron Cristea NU ESTE CONTRA MĂSURII, dar, fiind capul Bisericii, nu poate iscăli această hotărâre.”
Iată încă un motiv pentru care Miron Cristea a făcut greşeala, încălcând Sfintele Canoane ale Ortodoxiei. Dacă nu primea această funcţie în Stat ar fi fost scutit să fie acuzat că a fost de acord cu pedeapsa condamnării la moarte, care contravine canoanelor Bisericii creştine.
De ce articolul cu D. Puric nu poate fi deschis???
Tăcerea Certitudinii, ref. la D. Puric nu ne vorbește oare răspicat că nu este un puric oarecare? Cine l-a infiltrat & cine-l protejează?