Autor: MIRON MANEGA

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 97

Ilustrez titlul de mai sus cu fragmente dintr-un text scris recent de Dan Diaconu, intitulat „Am ajuns la capătul răbdării!” și publicat pe site-ul său „Trenduri economice”. E un text revoltat și îndârjit, ca mai toate articolele sale, altfel extraordinar de bine documentate și susținute de o logică de fier. În cazul de față e vorba de „războiul civil” dintre „propagandiști” și „antivacciniști”, război în care primii îi acuză pe ceilalți că „se comportă precum copiii, adică pe de o parte refuză vaccinarea, dar, de partea cealaltă, refuză să suporte consecințele”.

Mă voi referi, în scurta mea pledoarie, care are ca suport textul menționat, doar la două aspecte: unul privește mizeria oneroasă din spatele pandemiei, celălalt un aspect subtil  al problemei proprietății asupra propriului corp.

În primul caz, Dan Diaconu pune lucrurile la punct cât se poate de tranșant, arătând că propagandiștii (pe care-i numește, fără menajamente „ticăloși”) sunt cei care maschează, prin gălăgia lor comparabilă cu cea a gâștelor de pe Capitoliu, fondul infracțional al problemei, respectiv „afacerea Vaccinul”, în care „această cretină și idioată conducere a țării a contractat peste 120 milioane de doze, pentru o populație de 18 milioane de oameni […]. Chestiunea are iz penal deoarece, la afacere, se încasează niște comisioane babane. La patru vaccinuri un dolar. Logic, la 120 milioane, 30 milioane reprezintă șpaga. Iată cum iese diavolul din pungă!”. Corolar la acest aspect este atitudinea celor care, după ce s-au vaccinat, se transformă în adepți ai propagandiștilor, ba chiar în teroriști ai vaccinării, obligându-i și pe ceilalți să se vaccineze, demonizându-i și ostilizându-i în mod absurd.

„Primul lucru pe care trebui să-l înțeleagă vaccinații – atenționează Dan Diaconu – este că efortul de achiziție al vaccinurilor este suportat și din banii celor care nu s-au vaccinat și care nu au de gând să se vaccineze. Așadar, dacă tu, ca vaccinat, ai pretenția că ți s-a mai adăugat o bucată de creier, dă fuga la un nevaccinat și mulțumește-i deoarece doza aia de vaccin e cumpărată și din banii lui. A doua chestiune ține de logică: dacă te-ai vaccinat, adică te consideri imunizat, înseamnă că ai scăpat de perspectiva infectării, astfel încât nu are de ce să-ți fie teamă de un nevaccinat. Teoretic și practic, teama ar trebui să se manifeste de către nevaccinații care stau în proximitatea vaccinaților”.

Al doilea aspect asupra căruia m-am oprit în articolul lui Dan Diaconu, este problema proprietății asupra propriului corp. Cu amendamentul că, într-o ordine divină, noi suntem, de fapt, chiriași în corpul pe care ni l-a dat Dumnezeu, în raport cu ordinea pământească, deci în termeni sociali, juridici și constituționali, acesta este proprietate privată, nu domeniu public. Deci, el nu aparține nici statului, nici altcuiva anume (în afară de propria noastră persoană). Singura societate în care cineva avea drept de viață, de moarte și de folosință asupra trupului unei alte persoane, era cea sclavagistă. Or, sclavagismul, după câte știm, a fost abolit demult. În virtutea dreptului constituțional de deținere a acestei proprietăți, care se numește corpul nostru, ne putem folosi de ea. Statul poate reglementa dreptul de folosință, dar nu-l poate interzice. Sau cel puțin așa ar trebui. „Nu există absolut niciun motiv pentru care cineva mi-ar putea spune că eu pot fi scos din dreptul pe care-l am asupra propriului corp – subliniază apăsat și Dan Diaconu. Vă voi spune de asemenea, că libertatea pe care mi-am asumat-o pentru mine, am pretenția să fie respectată. La fel cum eu sunt obligat să-i respect deciziile celuilalt asupra propriului său corp și el e obligat să-mi respecte deciziile mele. Vă voi spune, de asemenea, că am membri ai familiei care s-au vaccinat. Nu-i nicio problemă. Fiecare decide care-i sunt prioritățile și ce strategie alege în lupta cu o boală sau cu amenințarea ei. Din punctul meu de vedere – așa cum de altfel spun și specialiștii nemânjiți – faptul că am trecut prin boală presupune automat dezvoltarea imunității. Imunitate care nu ține 180 de zile așa cum declară imbecilii din Ministerul Sănătății, asmuțiți de stăpânii lor de la nivel mondial, ci mult mai mult […]. De asemenea, chiar dacă n-ar fi așa, am ales riscul de a mă reîmbolnăvi. E alegerea mea, așa cum alții au ales să se vaccineze”. 

Într-un articol anterior, preluat în numărul trecut și de CERTITUDINEA, Dan Diaconu atrăgea atenția că, prin Legea consumatorului vulnerabil, care va fi dată numai pentru cei care nu dețin proprietăți, se urmărește o nouă naționalizare, adică aducerea oamenilor în situația de a-și vinde proprietățile, pentru a locui cu chirie. Corpul nostru, corpul omenesc, e ultimul nostru refugiu, ultima proprietate a condiției umane pe acest pământ. Și totuși, nu este exclus ca și acesta să ne fie luat, pentru a fi transformat în domeniu public  (sau în domeniu privat al cine știe cărei transnaționale). Vom plăti facturi pentru propriul nostru corp, asta ne așteaptă dacă nu ne trezim! Acum, cât încă mai suntem proprietari!

 2,966 total views,  4 views today