Autor: MIRON MANEGA

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 122

Afirmația cu pricina a fost „scăpată” în urmă cu vreo șase luni, la o conferință de presă din 5 aprilie 2022, dar cred că este cât se poate de actuală. Interpretată la propriu, ea dă o altă perspectivă asupra războiului din Ucraină, mai exact asupra identității forțelor afalate în conflict. Sau, și mai exact, asupra identității celor cu care se bate Rusia. Luăm în considerare și etnia căreia îi aparține Volodimir Zelenski (este evreu), dar și – mai ales – faptul că, în 2017, datoria suverană a Ucrainei a fost cumpărată de familia Rotschild, cea mai bogată familie de pe pământ, prinfondul de investiții Franklin Templeton(acelaşi fond de investiţii care administrează, în România, Fondul Proprietatea). Declarația intergrală a lui Volodimir Zelenski e următoarea: „Cred că oamenii vor constitui marea noastră armată. Nu putem vorbi despre «Elveţia viitorului»… În mod cert, Ucraina nu va fi ceea ce noi, la început, am fi vrut ca ea să devină. Este imposibil. Totalmente liberală, europeană – nu, nu va fi aşa. Va deveni un «Mare Israel», cu propriul său chip distinct. Nu vom fi surprinşi dacă vom avea pe cei din forţele armate sau din Garda Naţională în cinematografe, supermarketuri şi vom avea oameni care să deţină arme. Am convingerea că problema securităţii va fi predominantă pentru următorii zece ani. Sunt sigur de acest lucru”.

Zelenski ar vrea să spună (și noi să-l credem!) că, de fapt, ar fi vorba de un concept, nu de o implicare a Israelului sau a sionismului. Unii poate chiar îl cred. Eu, unul, nu, și cred că nu sunt singurul. Faptul că la Sighetul Marmației, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina, s-a construit (fără autorizație de construcție!) cea mai mare sinagogă din Europa Centrală și de Est, pare să confirme planul „marelui Israel” din Ucraina. La propriu, nu la figurat!

O interesantă analiză a declarației lui Zelenski din 5 aprilie 2022 a făcut-o analistul Cristian Unteanu, în articolul „Viziunea de tip mesianic a lui Zelenski: Ucraina va deveni «Marele Israel»!”, apărut pe site-ul ziuanews.ro. Un articolul excesiv de prudent, în opinia mea, dar care face niște trimiteri interesante. Iar cea mai interesantă este analiza, făcută pentru Atlantic Council, de Daniel Shapiro, fost ambasador al SUA în Israel, care merge mult mai departe de nivelul sugestiilor şi trece de la nivelul declaraţiei politice la stadiul începerii unui program cu obiective clare pe domenii distincte. Aceste domenii, spune Cristian Unteanu, „se suprapun aproape exact pe priorităţile tradiţionale ale politicii interne şi externe israeliene, aşa cum există ea în condiţionarea totală a alianţei cu americanii al căror pilon de securitate sunt în Orientul Apropiat”.

O analiză mult mai tranșantă asupra declarației lui Zelenski a făcut-o Claudio Mutti, geopolitician de anvergură mondială și editor al revistei Eurasia, într-un articol preluat pe site-ul ioncoj.ro. El pornește, în analiza sa, de la „rădăcinile” khazare ale evreilor din actuala Ucraina.

„Prezența khazarilor în Ucraina – spune Claudio Mutti – datează din secolul al VIII-lea, când hanatul khazar și-a adus granițele de vest în valea Niprului, astfel încât, la începutul secolului al X-lea, s-a stabilit la Kiev o mare comunitate de khazari iudaizați. Aici, scrie Aleksandr Solženitsyn, „din vremea lui Igor [al Novgorod-Seversky] orașul de jos se numea Kozary […]. Iudaismul ucrainean, probabil de ascendență khazară, a adus o contribuție fundamentală atât la regimul de ocupare a Palestinei (va fi suficient să menționăm președinții și miniștrii israelieni precum Levi Eshkol, Golda Meir, Moshe Sharett, Yitzhak Ben-Zvi, Ephraim Katzir, Yuli-Yoel Edelstein etc. etc.) și instituțiilor internaționale precum Parlamentul European Evreiesc, născut la propunerea Uniunii Evreiești Europene (EJU) fondată de doi milionari ucraineni de origine evreiască, Vadim Rabinovici și Ihor Kolomojs’kyj”.

Iată, așadar, câteva conexiuni care generează o cu totul altă perspectivă asupra războiului din Ucraina, determinând o întrebare inerentă: cu cine se bate, de fapt, Rusia? Cu Ucraina, cu NATO sau cu statul Israel? Sau cu toate trei deodată? Care formează, de fapt, una singură…?

P.S. Un prieten din Reghin, Sorin Sabău, mi-a atras atenția asupra conturului hărții UE de pe bancnota Euro. Transmit și eu mai departe: urmăriți până unde se întinde! O fi întâmplătoare această limită a hărții UE, sau e minuțios gândită? Nu de alta dar, conform acestei hărți, jumătate din Ucraina nu face parte din UE. Și nici peninsula Crimeea. Eu, unul, nu cred că explicația se rezumă la „așa a vrut artistul”. Cred că până acolo se întinde „Marele Israel”.