Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 109

„Ancheta” realizată de „reputata” redacție Europa Liberă e o mostră nu doar de rea credință și intenție denigratoare, dar și un antimodel profesional. Primitivismul frazelor și incapacitatea de a face un transcript după o înregistrare audio face ca gravele dizabilități profesionale ale autorului să se transfere, inevitabil, și asupra declarațiilor celor „anchetați”, chiar dacă aceștia sunt în zona favorizată (Mihai Călin, de exemplu). Pe fond, materialul e o comandă politică, iar aceasta se vede în primul rând din titlu („Secretari PCR, parlamentari AUR și avocați promovați de Sputnik, autori ai revistei anti-UE distribuită la TNB”), care e o sentință ce nu rezultă din nicio probă. „Ancheta” e publicată fără semnătură, dar indiferent cine e autorul, el are tot atâta legătură cu jurnalismul, cum are Iulian Bulai cu cultura. Precizare: în afară de „croșetele” care indică absența textului, tot prin „croșete” sunt marcate intervențiile subsemnatului. (Miron Manega)

500 de exemplare dintr-o revistă extremistă și anti-UE au fost distribuite în Teatrul Național din București (TNB) cu ocazia unei eveniment organizat de actorul Dan Puric. Directorul instituției era în sală. „Nu sunt pro Putin! Dimpotrivă!”, spune acesta, luni, într-un comunicat.

Conferința lui Dan Puric, un cunoscut filorus, a avut loc duminică, de Ziua Internațională a Teatrului într-una din sălile TNB. Sala a fost închiriată, iar biletele de acces la eveniment au costat între 60 și 80 de lei […].

La evenimentul de duminică, participanții au primit un exemplar al revistei Certitudinea, considerată extremistă, anti-UE și anti-NATO.

Cine e responsabil de distribuirea revistei la teatru

Ca urmare a distribuirii revistei, ministrul Culturii, Lucian Romașcan, a cerut directorului teatrului desfășurarea unei „anchete”.

Europa Liberă a vorbit cu directorul publicației, Miron Manega, „ispravnic de concept”, cum îi place să se autointituleze, conform casetei redacționale. Printre primele lucruri pe care ni le-a spus a spus că vrea să vadă transcrierea. „Mai ales în chestia asta care este inflamată acum legat de antisemitismul sau putinismul Certitudinii, sunt circumspect că poate să apară altceva decât ceea ce spun”, a justificat Manega cererea. [n.m. nu mi-a dat niciun transcript după înregistrare].

El spune că nu a știut că revista a ajuns duminică în Teatrul Național – a fost greșeala unui colaborator, de care nu știa nici directorul teatrului, nici organizatorul evenimentului […].

„L-am certat pe colegul meu pentru chestia asta, dar el nu a încălcat, de fapt, nicio lege, nu e amendabil, a fost ceva planificat [n.a. în realitate am spus: „nu a fost ceva planificat”], deși și Dan Puric, și Mircea Rusu m-au întrebat dacă este ceva organizat, vreo lovitură”, a explicat Miron Manega pentru Europa Liberă.

Actorul Mihai Călin, lider sindical la TNB, a publicat o fotografie care demonstrează că directorul teatrului era în sală în momentul în care revista ajunsese la spectator. [Faptul că directorul era în sală e prezentat ca și când acesta ar fi comis o infracțiune. Care-i infracțiunea? n.m.]

„A fost Ziua Mondială a Teatrului la Teatrul Național. Sunt niște simboluri pe care nu le putem ignora, nu este o întâmplare. Domnul director interimar a fost acolo, a fost în foaier înainte de a se intra, a fost în sală când spectatorii aveau ziare în mână, un lucru neobișnuit” [Ce e neobișnuit? Faptul că spectatorii aveau ziare în mână, sau faptul că le citeau? n.m.]

„În mod normal, teatrul, când închiriază sălile unor terți, organizatori de spectacole, evenimente private sau evenimente de firmă, teatrul anunță că nu își asumă responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă acolo ca să fie cumva asigurat”, explică Mihai Călin. [E o lege, sau o cutumă? n.m.]

Actorul spune însă că, în legătură cu acest eveniment, au existat deja semnale din societate, mai ales că era un eveniment care avea loc într-un moment important pentru zona lumea teatrului.

„În cazul acesta, au fost nenumărate avertismente legate de zona ideologică în care se duce domnul Dan Puric. Este cel puțin ipocrit să spui că nu ai nicio responsabilitate, am închiriat sala, am luat niște bani și atât”, concluzionează Mihai Călin

Cine sunt cei care scriu la revista Certitudinea

Revista Certitudinea, auto-intitulată publicație de cultură, spiritualitate și atitudine este condusă, în calitate de director general, de Miron Manega. El spune că oamenii scriu benevol la revistă, iar aceasta e, „poate, singura din Romania” care se finanțează singură, adaugă el.

Din caseta redacțională fac parte… Mihai Eminescu, Carmen Sylva, Vasile Alecsandri, I.L. Caragiale sau Nae Ionescu.

Printre cei care scriu în această revistă se află parlamentari sau candidați AUR, avocați promovați de Sputnik sau scriitori cunoscuți pentru legăturile cu Partidul Comunist, dar și președintele Academiei Române.

„Au fost aleși pe criteriile [de] cultură, spiritualitate, atitudine. Criteriile sunt cele legate de cultivarea valorilor identitare. După părerea mea, a-ți iubi propriile valori nu înseamnă că ești incompatibil cu alte valori [În realitate am spus „cu valorile identitare ale altora” n.m.]. Mircea Dogaru este unul dintre cei mai mari cercetători în istorie, pe Mircea Chelaru îl știți, au fost invitații mei în emisiunea pe care nu o mai am” [„Trezește-te, Gheorghe, trezește-te, Ioane!”, la 6 TV, care s-a închis o dată cu postul n.m.], explică Manega.

Florian Colceag a fost nominalizat de Alianța pentru Unirea Românilor pentru funcția de ministru al Educației. A fost candidat pe listele de la Senat ale AUR este unul dintre colaboratorii permanenți. A fost primul pe lista AUR Buzău, dar susține că nu este înscris ca membru de partid.

Despre AUR, Florian Colceag spune că reprezintă o generație tânără, de „buni patrioți”, care vor să facă „lucruri minunate pentru România”. Florin Colceag a fost anunțat ca propunerea de ministru al Educației de liderul AUR, George Simion.

Pe lista colaboratorilor permanenți apare și deputatul Mircea Chelaru, fost Șef al Statului General al Armatei [Nu există Statul General al Armatei, există doar Statul Major General al Armatei n.m.] între martie și octombrie 2000, fost președinte PUNR, membru al Partidului Conservator și actual deputat al Alianței pentru Unirea Românilor, membru în Comisia de Apărare […]. Chelaru susținea în 2012, în filmul documentar „Dacii, adevăruri tulburătoare”, că nu românii se trag din romani, ci o parte din italieni se trag din traci sau că cea mai veche scriere găsită a fost de origine tracă (scrierea tartariană – cu 1.000 ani mai veche decât cea sumeriană). Filmul este regizat de Miron Manega [N-am realizat niciodată un asemenea film. Poate Daniel Roxin n.m.].

Avocatul Dan Chitic semnează și el articole în revistă. Dan Chitic este promovat intens de Sputnik și unul dintre primii inițiatori ai curentului Roexit [Faptul că te promovează un site rusofil e vina „promovatului” sau a promotorului? Logica acuzării este bolșevică, deci implicit „putinistă” n.m.].

Avocatul Dan Chitic a lansat ideea, în 2019, împreună cu Daniel Dragomir, fostul colonel SRI, condamnat penal pentru corupție. Chitic și Dragomir au lansat un partid antieuropean împreună cu Daniel Dragomir, numit Alianța Națională (PAN), care promova ”suveranismul”.

Dan Chitic a fost implicat, alături de George Simion, în înființarea unei delegații care să meargă la toate partidele pentru a cere ca parlamentarii să nu voteze certificatul verde. Chitic este promovat de Sputink România.

Cătălin Berenghi, multiplu candidat la Primăria Capitalei, care a plimbat o turmă de porci vopsiți în tricolor pe terenul unde urma să se construiască o moschee, participant la mitingurile antivaccin semnează și el articole în Certitudinea, alături de președintele Academiei Române – Aurel Ioan Pop sau de lingvistul Ion Coja, fost secretar PCR al Universității București, ales senator între 1992-1996 pe listele PDAR și membru marcant al Uniunii Vatra Românească, un ONG de extremă dreapta.

Pasiunea [? n.m.] pentru Aleksandr Dughin, ideologul lui Vladimir Putin

Unul dintre personajele care apare frecvent în revista Certitudinea este ideologul lui Vladimir Putin, Aleksandr Dughin.

„Am fost acuzați de antisemitism, de atitudine antirusească, acum văd că sunt putinist, nu se încadrează niciuna dintre aceste acuzații, suntem împotriva a tot ceea ce este antiromânesc, după cultura mea, după conștiința mea”, subliniază Miron Manega. El recunoaște că i-a dedicat o pagină lui Dughin în ultimul număr al revistei. [N-am dedicat nimic, nimănui, am alocat spațiu de o pagină pentru „putiniști” – „Pagina putiniștilor” n.m.].

„Nu înțeleg care este problema, este embargo ca să le prezint punctul de vedere a unuia sau a altuia. Motivele sunt strict profesionale, redacționale, așa am considerat eu atunci că se încadrează în ansamblu, pe lângă alte păreri care se exprimă în această privință. Cum adică? Dughin este unul dintre marii filozofi. Nu suntem de acord cu el, nu suntem de acord, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să-l promovăm [am spus „publicăm”, nu „promovăm” n.m.], poate e important și punctul lui de vedere, poate ne ajută să ne raportăm corect la ceea ce criticăm sau demonizăm.”

Nu e prima dată când Certitudinea îl promovează pe Dughin chiar sub semnătura lui Manega. În urmă cu un an, acesta justifica în scris de ce l-a ales.

„A publica un text de Alexandr Dughin (ideologul lui Vladimir Putin) implică riscul de a fi catalogat ca filo-rus. (…) De aceea mi-am permis să public un text despre ordinea post-globală, semnat chiar de Alexandr Dughin. Este totuși unul dintre cei mai redutabili gânditori contemporani, ceea ce e mai important decât faptul că e ideologul lui Putin” […].

Conducerea TNB nu e la prima abatere de la începerea războiului

Nu este prima dată după începerea războiului ordonat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, când conducerea interimară a TNB este criticată.

În urmă cu zece zile, directorul interimar Mircea Rusu a refuzat iluminarea clădirii teatrului în culorile Ucrainei. Apoi se opunea inițiativei de a strânge ajutoare pentru refugiați.

„Imaginea TNB este oricum stricată, din păcate, domnul Rusu în afară de niște argumente că străbunii noștri au luptat la 1918 ca să fluture drapelul tricolor, astea sunt niște naționaliste desuete, nu au ce căuta în societatea românească, plus că nu dă nimeni deoparte tricolorul, nu înseamnă că ne iubim țara, e vorba de ajutor, iar domnul Rusu se vede că nu înțelege ce e cu solidaritatea către ucraineni, dar în cazul de față (evenimentul lui Dan Puric-n.r.) nu doar că a închiriat sala, a fost prezent, iar din funcția sa, chiar și interimar e un semn”, arată actorul Mihai Călin.

Răspunsul directorului TNB

Într-un comunicat de presă, cu o abordare personală a situației, directorul interimar al TNB, Mircea Rusu, spune „Nu sunt altceva decât un partizan al României!” și adaugă: „Nu sunt pro Putin! Dimpotrivă! Știu foarte bine ce au făcut rușii de 200 de ani în țara noastră! Din capul locului, vreau să-mi cer scuze pentru această furtună mediatică creată tendențios, țintit, împotriva persoanei mele. Și nu neapărat a persoanei, cât a funcției pe care, vremelnic, o dețin”.

El spune că a acceptat ca Dan Puric să își susțină conferința/spectacol la TNB de Ziua mondială a teatrului pentru că își dorea „un omagiu pentru teatrul care ne călăuzește destinele, nouă, artiștilor, tehnicienilor și tuturor oamenilor de (din) teatru”. Evenimentul ar fi făcut exact acest lucru, „doar că, pe scaunele Sălii Studio și pe standurile cu cărți ale artistului Dan Puric, pe lângă volumele lui, au apărut niște ziare Certitudinea”.

În ziua în care la TNB era distribuită controversata revistă, teatre din Europa și România se solidarizau cu colegii ucraineni. Oamenii au scris cu lumânări, exact ca în fața și în spatele Teatrului din Mariupol, înainte de a fi bombardat, cuvântul ДЕТИ – COPII.

Ateneul Național din Iași, Teatrul de Stat din Constanța, Teatrul Național din Timișoara, Deutsche Theatre din Berlin și teatre din Praga, Poznan, Varșovia sau Szczecin s-au alăturat inițiativei.

Sursă: romania.europalibera.org

 2,631 total views,  2 views today