GÜNTHER ANDERS (1902-1992)

Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 124

Günther Anders (1902-1992) a fost un filosof, jurnalist, eseist și poet iudeo-german, autor al conceptului de „filosofia decalajului”. Conform teoriei sale, prima revoluție industrială de la mijlocul secolului al XIX-lea consta în emergența principiului tehnic după care se ghidează activitatea omului: a produce, cu ajutorul mașinilor, alte mașini sau piese tehnice. A doua revoluție industrială se petrece atunci când omul devine un simplu mijloc sau instrument în producerea mașinilor de către mașini. Iar a treia revoluție industrială, care marchează tendința lumii de a se tehniciza și a tehnicii de a deveni lumea însăși, instaurează posibilitățile tehnice ca imperative de realizare: ceea ce este posibil tehnic, este automat legitim și trebuie obligatoriu pus în practică. Din acest punct de vedere, exemplele lui Anders se referă la bomba atomică, inseminarea artificială, clonajul, ingineriile umane de tot felul (biologice și genetice). Libertatea omului și poziția sa centrală în cadrul lumii devin astfel obsolete (învechite, expirate), locul lor fiind luat de tehnică și de procesul ei de autonomizare în raport cu creatorul uman. Prin urmare, facultatea de producere a omului depășește, prin realizările sale, imaginația, sensibilitatea și capacitatea acestuia de a înțelege ceea ce a produs. Principalele lui cărți au fost: „Obsolescența omului. Volumul I. Despre suflet in epoca celei de-a doua revoluții industriale”, „Obsolescența omului. Volumul II. Despre distrugerea vieții în epoca celei de-a treia revoluții industriale” și „Stenograme filosofice”. Ele au fost traduse și în limba română. Textul de mai jos a fost scris de Günther Anders în 1956.

____________________

    Pentru a înăbuși orice revoltă în avans, este important să nu o faceți violent. Metodele arhaice precum cea a lui Hitler sunt în mod clar depășite. Este suficient să creați o condiționare colectivă atât de puternică încât însăși ideea de revoltă să nu existe. Vor veni și mai multe. Pentru mintea oamenilor. Ideal ar fi formarea indivizilor de la naștere prin limitarea aptitudinilor lor biologice înnăscute…

    Apoi, am continua să condiționăm prin reducerea drastică a nivelului și calității educației, pentru a o readuce la o formă de integrare profesională.  Un individ needucat are doar un orizont de gândire limitat și cu cât gândul lui se limitează mai mult la preocupări materiale, mediocre, cu atât se poate revolta mai puțin.  Trebuie să ne asigurăm că accesul la cunoaștere devine din ce în ce mai dificil și mai elitist… că decalajul se mărește între oameni și știință, că informațiile destinate publicului larg sunt anesteziate de orice conținut subversiv.  Mai ales fără filozofie.  Din nou, este necesar să folosim persuasiunea și nu violența directă: vom difuza masiv, prin intermediul televiziunii, divertisment uluitor, mereu măgulind emoționalul, instinctivul.

Imagine realizată de AUREL MANEA prin AI

     Vom ocupa spiritele cu ceea ce este zadarnic și jucăuș.  Este bine cu vorbărie neîncetată și muzică, pentru a împiedica mintea să se întrebe, să gândească, să reflecteze.

    Vom pune sexualitatea pe primul plan al intereselor umane. Ca anestezic social, nu există nimic mai bun.  În general, vom avea grijă să alungăm seriozitatea din existență, să ne batem joc de tot ce are o valoare ridicată, să menținem o apologie constantă pentru lejeritate;  astfel încât euforia reclamei, a consumului să devină standardul fericirii umane și modelul libertății.

 Condiționarea va produce astfel o astfel de integrare a sinelui, încât singura teamă (care va trebui menținută) va fi aceea de a fi exclus din sistem și deci de a nu mai putea accesa condițiile materiale necesare fericirii.  Omul de masă, astfel produs, trebuie tratat ca ceea ce este: un produs, un vițel și trebuie să fie supravegheat așa cum ar trebui să fie o turmă.  Orice lucru care îi permite lucidității să adoarmă, mintea lui critică este bună din punct de vedere social, ceea ce ar risca să-l trezească trebuie combătut, ridiculizat, înăbușit…

 Orice doctrină care contestă sistemul trebuie mai întâi catalogată drept subversivă și teroristă, iar cei care o susțin trebuie apoi tratați ca atare.

(Günther Anders, „Condiționarea colectivă” (We are watching it as it happens!), 1956)

 4,701 total views,  2 views today