Autor: Ștefan Lică

Generalul (r) care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, Virgil Bălăceanu, avertizează că, după ce au capturat Avdiivka, rușii ar putea ajunge la gurile Dunării în doi-trei ani. România trebuie să treacă de pe acum la pregătirea populației, a teritoriului și a economiei pentru apărare, pentru a descuraja orice eventuale intenții agresive ale rușilor.

Aceasta este cea mai mare victorie simbolică a Rusiei după eşecul contraofensivei de la Kiev, vara trecută, și după capturarea unui alt bastion important ucraiean, în 2023. Situația se poate dovedi extrem de gravă pentru ucraineni, admit mulți analiști occidentali, retragerea forţelor ucrainene din Avdiivka deschizând calea pentru cea mai mare victorie a Rusiei de la capturarea Bahmut, în mai 2023, și le facilitează rușilor controlul regiunilor Donețk și Luhansk.

Potrivit AFP, retragerea ucrainenilor din Avdiivka este dovada „costului inacţiunii” Congresului american, care blochează un ajutor militar suplimentar de 60 miliarde de dolari Kievului, a denunţat sâmbătă Casa Albă.

Un scenariu de coșmar

Generalul , Virgil Bălăceanu, care a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, lansează un avertisment serios după căderea Avdiivkai în mâinile rușilor. Acum, există serios riscul ca rușii să captureze în cel mult doi-trei ani Odesa și porturile ucrainene de la Dunăre și astfel România să ajungă să aibă granițe comune cu Rusia, terestre, aeriene, maritime și fluviale.

Ocuparea Odesei și a porturilor de pe Dunăre, coroborată cu cucerirea întregului Donbas, le-ar permite rușilor să sugrume complet economia Ucrainei.

„Ca atare, pe fondul unor probleme economico-financiare grave, pot provoca nemulțumiri, mișcări sociale puternice care ar putea aduce la putere alți polticieni care sunt mai favorabili Federației Ruse”, adaugă generalul.

În continuare, el a explicat care ar putea fi planurile rușilor: „Rușii mai au de cucerit sub jumătate din oblastul Donețk. Cucerirea Avdiivka deschide de-a lungul unei austostrăzi (H20) direcția de acțiune. Mai sunt 100 de kilometri, nu 1.000, până la orașele Kramatorsk, Sloviansk, să luăm în calcul și Lîman. Sunt trei localități care, odată cucerite, înseamnă că Donabsul este în mâinile rușilor. Cu Meritopol, cu Mariupol, cu Kramatorsk, Severodonetsk. Cu tot ceea ce înseamnă Donbasul – resurse minerale, industrie siderurgică, care chiar dacă a fost distrusă, poate fi refăcută.”

Și asta nu e tot, spune generalul român. Rușii pot profita de o anumită degringoladă din tabăra ucraineană și pot cuceri și alte localități.

„O țintă ar fi Luganskul, pentru că, dacă se cucerește Severodonetsk și se creează condiții favorabile de apărare pe râul Oskil, Kupianskul fiind în Harkov, și Luganskul ar fi în totalitate în mâinile rușilor. Deci vom avea două regiuni – Donețk și Lugansk, care erau împărțite între ucraineni și secesioniști, în mâinile rușilor”, atenționează el.

Să ne facem temele în ceasul al 12-lea

E momentul, spune el, ca România să se pregătească pentru orice situație.

„Rușii au inițiativa, problemele de apărare ale ucrainenilor sunt serioase, sprijinul occidental nu e bine conturat. Ca atare, să revenim la nevoile de apărare ale României și să gândim scenariul care schimbă paradigma de apărare când Federația Rusă va avea graniță maritimă, terestră, aeriană și fluvială cu noi, cu probabilitate destul de ridicată în următorii doi-trei ani.”

Vestea bună ar fi, spune el, că probabilitatea de conflict între Federația Rusă și NATO e foarte scăzută. Vestea proastă e că nimic nu poate fi exclus 100%.

„Probabilitatea de conflict în perspectivă scade pe măsură ce NATO investește mai mult în apărare, pe măsură ce statele membre NATO, societățile civile, au o cultură de securitate și o înțelegere a nevoilor de apărare. Efortul pe care îl face România financiar, efortul pe care ar trebui să-l facă societatea, alături de refacerea rezervei armatei, efortul pe care ar trebui să-l facem economic de refacere a industriei de apărare înseamnă că perspectiva războiului este cu atât mai îndepărată”, adaugă generalul.

Însă, iată, creșterea capacității de apărare și decurajare a NATO nu va îndepărta, de exemplu, o Rusie care ar ajunge la gurile Dunării. Ea ar rămâne istoric la gurile Dunării. Trebuie, din acest moment, să trecem la pregătirea populației, a teritoriului și a economiei pentru apărare, să construim o armată solidă și o rezervă operațională calificată. E momentul T 0 al paradigmei apărării! Să-l luăm în considerare! Nu se poate realiza ce am discutat, în următorii doi-trei ani, sunt necesari cel puțin 10. Iar dacă rușii ajung să ne fie vecini, ar trebui să creștem bugetul de apărare de la 2,5% la 3 sau chiar 4%, pentru a-i descuraja”, încheie generalul Bălăceanu.

Sursă: adevarul.ro

 4,095 total views,  2 views today